Concluzii conferința DRINKS & COFFEE TRENS

Horeca Insight, platforma de comunicare B2B dedicată industriei Ospitalității, a organizat în data de 23 mai la Grand Hotel Bucharest, un nou eveniment din seria Horeca Next Level, respectiv Drinks & Coffee Trends: conferința dedicata discuțiilor pe tema obiceiurilor și tendințelor de consum pe segmentul băuturilor alcoolice, non-alcoolice, calde și reci. Manageri de restaurante, cluburi, baruri sau cafenele vor analiza evoluția pieței, dinamica dintre cerere și oferta, consolidarea de parteneriate durabile furnizor-locație și nu în ultimul rând, schimbările survenite în preferințele consumatorilor.

Primul panel a fost dedicat cafelei și coffee shops și a dezbătut tematici din zona francizelor ca rețete de succes, metodelor noi de preparare și ajutor de la tehnologie, preferințelor milenialilor și Gen Z, dar și băuturi speciale cu cafea și sustenabilitate aplicată în cafenele.

Răzvan Burlacu – Dropshot, Taste Crafters și-a manifestat interesul legat de evoluția în ce privește “sofisticarea” gusturilor, argumentând că gen Z este mai degrabă orientată către trend, mai ales în ce privește calitatea. Piața este extrem de receptivă, acum observăm o trecere de la nostalgia preparării manuale la o implementare accelerată a noilor metode de preparare cu intervenția tehnologiei. Există un segment destul de mic de consumatori interesați de sustenabilitate, în special în ce privește forța de muncă din țările producătoare de cafea, iar industria, în ciuda interesului crescut, se lovește de metodele de colectare. În general, oamenii care își propun să se dezvolte în domeniu sunt oameni pasionați care deja au realizat importanța de a lucra pe o piață competitivă. Bogdan Georgescu – MABO, a observat acest trend ascendent pe linie de franchize, dar se situează pe aceeași tendință de creștere a așteptărilor consumatorilor. E important atunci când investești în tehnologie să te asiguri că implementarea acesteia se face corect. Cu siguranță, există categorii de consumatori care se bucură de o cafea și petrec timp semnificativ în locație. În vestul Europei se pune un accent crescut pe risipă, dar consumatorii din aceste țări au fost supuși unor procese de educare din partea statului. Lucian Bădilă – 5 To Go,, consideră că ar trebui să se facă o diferențiere clară între ceea ce înseamnă specialty coffee și alte cafenele. 5 to go tocmai a depășit 500 de locații, cu un procent de 98% francize, plus încă patru locații în Franța și două în Ungaria. Este un trend care în Statele Unite funcționează de peste 100 de ani, brandurile francizate ar trebui să se uite cu mare atenție la scalarea business-ului. La fel, în afaceri de un asemenea de volum, este de așteptat ca personalul recrutat să fie înzestrat cu acele calități care se potrivesc publicului consumator. Există situații în care conceptul 5 to go inspiră antreprenorii și chiar se pot număra cazuri de rebranding de succes, momentan, 5 to go poate însuma până la 70.000 de tranzacții pe zi. Cafenelele își pot asuma ca măsură de promovare sustenabilitatea, dar responsabilitatea se împarte cu consumatorii și autoritățile. La implementarea unei francize, trebuie avută în vedere și piața locală, o franciza de succes poate să nu se bucure de aceeași popularitate în capitală. Barista care se remarcă și care își doresc să rămână alături de brand, beneficiază de oportunități de avansare, precum și programe de pregătire și bonusare. Victor Gorea – Tucano Coffee, apreciază business-ul franciză ca un tot unitar: puterea unui brand, automatizarea proceselor și contractele cu furnizorii. Au un plan de extindere de până la 100 de locații până în 2028, inclusiv în afara țării. Se încearcă o automatizare a tuturor proceselor care nu au legătură cu oamenii, dar tot personalul primește același training inițial. S-a îmbunătățit rata de plecare și recrutare a personalului la 18% pe lună de la 150%. O observație personală este faptul că tinerii au început să aibă încredere în dezvoltarea profesională în domeniul Horeca, dar vârsta personalului și valoarea bonului per locației sunt determinate de locul în care este amplasată cafeneaua. În materie de vânzări au succes băuturile pe bază de lapte, iar în total vânzări 68% sunt axate pe categoria băuturi. Odată cu creșterea consumului to go, se dorește un accent crescut pe reciclare, dar nu s-a observat o colaborare din partea consumatorilor pe folosirea paharelor reutilizabile sau incentivarea prin acțiuni de mediu de exemplu. Se așteaptă ca anumite măsuri să vină în întâmpinarea acestor inițiative și din partea furnizorilor, precum ambalaje Tetrapak mai mari. Vlad Ștefănescu – Bean to Cup, are o experiență de 13 ani în Ospitalității cu un background de studii în Marketing, iar acum este owner de cafenea. Nu consideră că orice job poate deveni vocație, iar lucrul în domeniul Horeca implică dorința de a oferi fidelizare prin servicii de calitate, în timp ce o cafea bună poate fii dobândită prin investiții în disciplină și exercițiu constant. Un antreprenor este responsabil de echipa sa, trebuie să seteze un exemplu și să-și facă o analiză realistă a propriei performanțe odată cu cea aplicată personalului. Au mărit spațiul inițial, servesc all day breakfast și înghețată, patiserie bogată și o terasă generoasă cu service la masă. Pentru viitor se dorește menținerea calității, profilul de consumator este potrivit planurilor pe termen lung ale cafenelei, focus pe 35+ și familii care cultivă consecvența obiceiurilor.

Cel de-al doilea panel a avută ca personaj principal Vinul și tematica adiacentă: wine bars, vinul servit la restaurant, crame din apropriere de capitală, spumante și nu în ultimul rând turism și educarea gustului.

Marcel Vulpoi – The Great Hill: motivele din spatele inițiativei de a deschide un wine bar sunt diferite, în cazul său a fost și conceptul de artă și vin. Sfatul lui Marcel este să-ți pui câteva întrebări realiste înainte de a deschide un Wine Bar: breakeven zilnic estimat, cât ne permitem să pierdem, dar și cât se poate câștiga. Încurajează oamenii să testeze, să-și deschidă mintea, iar cramele să lucreze la metode prin care să atragă un public care nu este neapărat cunoscător. Poveștile însă atrag și transformă consumatorii în ambasadori, investiția în unități de cazare nu trebuie nici ea neglijată. Urmează lansarea Gramafon Prosecco, se lucrează la un vinars, toate în ideea de a oferi un produs pentru fiecare moment al mesei. Fiecare cramă sau business în Ospitalitate ar trebui să-și identificare diferențiatorul, apoi să-l comunice adecvat. Investiția în oameni este esențială, să simtă la finalul zilei că sunt apreciați și sunt parte integrantă din business. Există oportunități fantastice de investiție în zona Dealu Mare, e nevoie de o schimbare de percepție, mai ales la faptul că antreprenorul trebuie să știe de toate, este un fel de one man show; un manager priceput investește în oameni educați și îi răsplătește pe măsură. Carmina Nițescu – Winesday, încearcă să traducă limbajul “pompos” al vinului într-un mod accesibil și pentru persoane care nu sunt neapărat specialiști. În 2020 și-a dorit să dea startul mai multor evenimente, Carmina a studiat piața și și-a stabilit un public țintă și așteptările acestora. A lansat Winesday App, disponibilă în română și engleză, cu informații despre tot ce ar putea interesa un pasionat de vinuri, fie el și amator: vizite la crame, târguri, cursuri și diverse promoții. Sfatul ei este să tratăm turismul separat de cramă, este cel care dă plus valoarea vizitelor, oamenii își doresc să călătorească și să investească în pasiunile lor. Ovidiu Logigan – Corks, tranziția către experiență în detrimentul vânzărilor necesită o abordare mai complexă. În Dealul Mare este încă nevoie de ajustări pentru a ajunge la un nivel comparabil cu alte țări, necesită o adaptare și discursul pentru un public mai larg care pune accent pe accesibilitate și impact. Clientul Corks este din categoria 30+, cu venituri adecvate unei experiențe peste medie și cu o mare dorință de a accesa informații minime despre vin. Cristian Preotu – Le Manoir, clientul din România este mult mai sofisticat, se remarcă trecerea treptată de la snobism la cultivarea unui stil de viață, un shift al trendului. Călătoriile în afară au contribuit la situația curentă în ce privește cererea, dar s-au făcut și investiții pe măsură pentru a ține pasul cu așteptările acestora. Meniul de vinuri și spumante completează un meniu care se încadrează în categoria fine-dining, iar publicul este împărțit între români și străini. Vinul este o pasiune, deși nu toate etichetele asociate meniului sunt mereu apreciate la adevărata valoare, există o dorință de aliniere cu tendințe care în vestul Europei sunt deja înrădăcinate. Lista de vinuri reflectă experiența călătoriilor și investițiilor în educare continuă ale celui care le întocmește. Cătălin Mahu – La Mama, consideră că piața dă semnale amestecate în ce privește evoluția Horeca, dar ceea ce rămâne relevant este consolidarea constantă a brandului. Oferta din restaurante este de aproximativ 70 de etichete românești, din care 20 pot fi servite la pahar, dar consumul din restaurant este influențat și de personalul de la servire. Legătura dintre vin și mâncare este esențială, iar o minte deschisă va aprecia vinul indiferent dacă se potrivește cu preparatul sau zona de proveniență. Oaspeții străini se remarcă prin această deschidere de a aprecia cultura țării pe care o vizitează, în timp ce oaspetele român nu are înrădăcinată această mândrie patriotică, fiind în general sensibil la ceea cunoaște deja. Aici intervine rolul celui care prezintă vinul, iar acesta la rândul trebui educat în sensul cultivării unor valori.

Cel de-al treilea panel a fost dedicat Berii și Spirtoaselor, discuțiile având puncte comune pe Pub-uri, previziuni și estime consum 2023, provocările producătorilor de bere, consum responsabil și băuturi nostalgice.

Cosmin Șerban – The Harp Pub susține că pandemia a schimbat obiceiuri de consum, dar și obiceiuri de socializare. Pe lângă gama de beri din meniu, se lucrează și la cocktail-uri noi, dar meniul de băuturi spirtoase este unul foarte bogat. Se dorește ca meniul de bere să fie adecvat unui Pub, iar așteptările se îndreaptă inițial către meniul de bere, mai ales că acesta conține și cocktailuri pe bază de bere. Laurențiu Bănescu – Zăganu declară că fenomenul berilor artizanale a început mult mai târziu în țara noastră – Zăganu împlinește 10 ani și pe zi ce trece consumatorul se orientează către gusturi care pot fi distinse. E important ca piața să ofere diversitate, mai ales în sensul că se dorește o recuperare pe acest segment, ritmul de creștere pe artizanal fiind unul diferit de berea industrială. Piața s-a concentrat momentan în jurul a câțiva producători, sezonalitatea fiind doar o problemă de percepție – unele beri sunt chiar recomandate iarna. Și-au asumat odată cu pionieratul în domeniu și educarea publicului și schimbarea percepției, atâta timp cât ai un meniu bogat se justifică și prezența unui personal pregătit în acest scop. Vlad Hâncu – Shoteria, s-a reinventat după ce a venit cu un concept inovativ, re-orientarea fiind către suplinirea unor nostalgii legate de sărbătoare de 1 mai în pandemie, ca în prezent să înceapă lucrările la un Liquor Store. S-a încercat mereu o orientare pe client și pe dorințele acestuia, Vlad consideră că viitorul aparține celor curajoși și consecvenți, deci nu a fost o problemă să recupereze oaspeții după pandemie. Remarcă apariția acestor speakeasy bars care ar putea să prindă avânt și în țara noastră, focusul pe client fiind crescut și orientat către o anumită categorie de oaspeți care apreciază inclusiv atmosfera liniștită. Anumite experiențe sunt greu de reprodus pentru un business în ascensiune, s-ar bucura de atenție, nu neapărat reflectată în vânzări sau care să poată fi susținută suficient pentru a vedea rezultatele. O măsură de educare a publicului este organizarea unor seri de degustare pe acele produse care nu sunt promovate sau sunt insuficient cunoscute. Tendința este către variațiuni ready to drink ale unor gusturi familiare: Chandon Spritz, ginuri infuzate, în timp ce mixurile fără alcool sunt adresate unei categorii sociale diferite. Răzvan Bălteanu – Naive, o poveste începută în pandemie care inițial a jonglat cu schimbările legislative, dar care s-a consolidat datorită acestor greutăți de la început. Dacă îți impui să oferi calitate, nu contează ce fel de locație din Ospitalitate gestionezi. Pe partea de restaurant predomină vinurile, în timp ce în club oferta este axată pe long drinks. Ca idee de experiență delimitată în timp este un pairing de mâncare cu cocktailuri care se schimbă la o anumită perioadă. La categoria trenduri a remarcat vermuteriile, metzcaleriile. Laurențiu Marin – Fratelli Group, deși prezenți în piață de mai bine de 15 ani, s-au orientat mereu pe urmărirea și implementarea unor tendințe internaționale. Fiecare locație s-a adaptat, s-a reinventat în timpul restricțiilor, urmat de o perioadă de creștere organică. Se confruntă cu lipsa personalului, dar un rol important în crearea experienței poate fi o bună comunicare cu oaspetele. Nu a observat un trend de consum sau ca anumite categorii să fie influențate de anotimp, se accelerează cererea pentru băuturilor fără alcool și revenirea unor băuturi evergreen.

Vă invităm și la evenimentele viitoare HORECA NEXT LEVEL din Cluj-Napoca din 15 mai 2023 la Hotel Napoca și din București – Pastry & Dessert Trends – 20 iunie 2023.

 

Cmentariile sunt închise