Miron Radić a studiat Administrarea Afacerilor la Universitatea de Economie din Viena, concentrându-se pe Marketing și Managementul Producției. A ales ca subiect al lucrării de diplomă vinul românesc, iar după absolvire a fost angajat de Alfred Michael Beck, fondatorul Liliac, pentru a lucra la Amb Holding, compania care deține crama. Din 2015, el administrează crama și a devenit Director General în 2018.
- Cum a evoluat Liliac în perioada de când ai preluat funcția de General Manager?
Prioritatea mea ca General Manager a fost să punem crama pe o traiectorie sănătoasă, cu un plan sustenabil pe termen lung. De când am preluat compania în 2015, am crescut cifra de afaceri de la 3,4 milioane lei, la 9,4 milioane lei. Însă, pentru mine evoluția noastră ca echipă și ca brand a fost mai importantă decât cifrele, lucru care mă motivează în fiecare zi.
- Ne poți împărtăși câteva provocări transformate în oportunități în ultimii cinci ani?
Aș spune că supraviețuirea pandemiei a fost cea mai grea provocare a noastră de până acum ca și companie. Din fericire, am avut suficientă răbdare și nu am renunțat la speranță, iar anii de după pandemie s-au dovedit a fi cei mai puternici din istoricul nostru de până acum.
Un alt exemplu ar fi vinul „Unexpected”, un vin care a fost, de fapt, rezultatul unei greșeli cauzate de o problemă tehnică la sistemul de răcire a unei cisterne din cramă. A fost un moment de auto-motivare, de a nu renunța, care a dat naștere unei noi game de vinuri „neașteptate”.
- Ați încheiat recent un proces amplu de expansiune, care a fost investiția și ce schimbări a adus în calitatea producției și alinierea cu obiectivele pe termen lung ale Liliac?
Anul trecut am mărit spațiul de producție cu 400 de metri pătrați, cam cu o treime, așa că astăzi crama are 1.500 de metri pătrați. A fost o investiție de aproximativ 3.4 milioane de euro, jumătate din sumă provenind din fonduri europene. În urma extinderii, am crescut capacitatea de producție de la 450.000 de sticle la 600.000.
Investiția a permis totodată să creăm spațiul necesar pentru a găzdui noi sortimente de vin premium, butoaie de 2000 litri pentru fermentare, dar și modernizarea laboratorului, o nouă sală de baricuri, o linie de îmbuteliere performantă și un nou sistem de încălzire și răcire.
- Cum reușiți să mențineți echilibrul între tradițional și inovație în condițiile unui portofoliu bogat?
Deși înrădăcinați în tradiție, îmbrățișăm cu deschidere inovația și tehnicile moderne de vinificație pentru a asigura producția unor vinuri de cea mai înaltă calitate. Respectăm tradiția zonei viticole Lechința care are un terroir unic și complex, dar, în același timp, avem o abordare modernă atât ca viziune, cat și în cramă.
Am fost primii care am lansat pe piața din România un vin de tip „Orange” – Private Selection Chardonnay, un vin de desert obținut prin metoda Schilfwein – Nectar, gama Young Liliac orientată către consumatorul tânăr sau un vin roșu din zona Lechinței.
- Recenta lansare Cuvée Antonia marchează un nou capitol în evoluția Liliac, ne poți oferi mai multe detalii despre inspirația și semnificația din spatele produsului?
Noul sortiment poartă numele nepoatei domnului Beck, fondatorul și investitorul cramei Liliac. De aceea, lângă semnătura lui și a fiicei lui, vinul poartă și “semnătura” Antoniei, noua generație care va mai adăuga o filă în povestea Liliac. Acesta sortiment reprezintă și simbioza perfectă între terroir-ul distinct și tehnica modernă – un vin nou din lumea veche.
- De ce ați ales ca noul Cuvée Antonia să fie disponibil doar segmentului Horeca? Ce procent din producție este momentan destinat doar ospitalității?
Producția noastră este destinată HoReCa în proporție de 80%, așa că în mod natural și cel mai nou vin va fi. Am fost și vom rămâne o cramă boutique – capacitatea noastră de producție este limitată și vrem să rămână așa pentru că ne interesează mai mult calitatea vinurilor, de aceea preferăm să ne concentrăm pe ospitalitate.
Dar oricine are curiozitatea de a încerca un vin Liliac acasă, poate comanda vinurile de pe site-ul nostru, deși i-aș încuraja să facă o vizită și la Batoș, să vadă cum se crește și culege via, să deguste mai multe soiuri, să le afle poveste la ele acasă.
- Turiștii au fost atrași de Batoș încă de la început, cum vă propuneți să dezvoltați pe viitor segmentul de Enoturism? Este acesta un obiectiv în sine: familiarizarea cu produsul Liliac și cultivarea moștenirii culturale din Transilvania?
De când există lodge-ul nostru de la Batoș, am oferit și pachete de enoturism care includ cazare acolo, în mijlocul viei, cu degustare și cină cu produse de la producătorii locali din zonă. Și oricine trece prin Batoș, se poate opri la noi pentru a vizita via, crama și pentru a gusta din vinurile noastre.
Planurile noastre de viitor includ dezvoltarea componentei de enoturism. Avem în plan o sală de degustare cu capacitate mai mare la Batoș și extinderea capacității de cazare, dar acestea sunt planuri pe termen lung. Ce facem de la bun început este să promovăm cultura transilvăneană și transformarea zonei de-a lungul timpului, de la tradiția viticolă a zonei, la antreprenorii locali care, ca și noi, aduc constant un suflu nou zonei.
- Odată cu creșterea capacității de producție, investiția de anul trecut va pune accent și pe sustenabilitate. Cum vă propuneți să vă aliniați acestui trend?
Avem în plan să instalăm panouri fotovoltaice cu baterii care să alimenteze activitatea de producție din cramă. Am făcut deja mici pași în această direcție: am instalat propriile stații de încărcare la cramă.
În ceea ce privește culegerea viei am fost mereu cât se poate de sustenabili: toți strugurii din care facem vinuri sunt culeși manual, cu ajutorul oamenilor din Batoș, care vin la noi ca zilieri în perioada de culegere a viei.
- Dacă privim viitorul optimist, care este viziunea ta pentru dezvoltarea Liliac în termeni de expansiune, dar și de perspectivă fresh asupra unui business cu potențial?
Țelul nostru pe termen lung este să facem vinuri mai bune, nu mai multe – vrem să extindem crama, să avem o pivniță specială pentru învechirea spumantelor, dar și pentru învechirea vinurilor roșii. Vom investi și în tehnologie, astfel încât să producem vinuri bune, cu personalitate, pentru publicul din ce în ce mai matur pe care-l vedem în țară.
Ne îndreptăm atenția și către export, însă rămânem concentrați pe publicul de acasă, pe care vrem să-l educăm și să facem vinuri de calitate, dar care sunt pe înțelesul tuturor. Asta se va întâmpla în timp, pe termen mediu și lung, dar avantajul acestei industrii este că te învață să ai răbdare.
Cmentariile sunt închise