Alianța pentru Turism susține și promovează reforma turismului ca prioritate esențială pe agenda guvernului și anunță transferul mandatului rotativ de președinție de la HORA la OPTBR

Luni, 1 august, a avut loc la Eforie Nord, în format hibrid, Adunarea Generală a Alianței pentru Turism, în cadrul căreia, alături de membri APT, au participat cu discursuri active și înalte oficialități din Guvernul României, precum dl George Agafiței, Consilierul Prim-Ministrului României, Dl Marius Budăi, Ministru al Muncii și Protecției Sociale, dna Tudorița Lungu, Secretar de Stat MAT, precum și dl Vergil Chițac, Primar al Municipiului Constanța.

Programul a inclus o dezbatere deschisă cu tema „OMD – locomotiva reformei turismului românesc”, în cadrul căreia a fost dezbătută viziunea României privind promovarea în exterior, precum și un workshop cu privire la operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației în special la nivel local și județean, vizând stimularea creării unor structuri noi sau transformarea celor existente. Totodată, s-a discutat despre crearea unui grup de lucru care să vizeze crearea OMD-ului național, precum și identificarea unor soluții de finanțare sustenabilă.

În a doua parte a evenimentului, a avut loc și o conferință de presă, în cadrul căreia au fost dezvoltate principalele teme din agenda de lucru a APT.

  • Organizațiile pentru Managementul Destinației
  • Strategia de promovare a brandului de țară
  • Criza forței de muncă
  • Studiul Impactul sectorului ospitalității supra economiei României
  • Predarea mandatului președinției rotative a Alianței Pentru Turism de la Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), reprezentată de Dl Daniel Mischie către Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), reprezentată în APT de către dna Iuliana

Mesajul principal reieșit în urma evenimentului este că acest sector, unit inițial în contextul pandemiei, rămâne unit pe termen lung într-o misiune comună, aceea de a continua planul de reformare a turismului în România și, mai mult de atât, se va constitui într-o organizație cu personalitate juridică. Obiectivul este acela de a uniformiza și eficientiza parteneriatul public-privat pentru a dezvolta un cadru legislativ optim și propice dezvoltării acestui sector esențial pentru economia României, care să pună România pe harta destinațiilor reper la nivel european. Pentru a ieși din situația actuală, un prim pas esențial este implementarea OMD-ului național, care în continuare nu este conturat și definit în urma noilor reglementări.

În cadrul evenimentului, dl George Agafiței, Consilier al Prim-Ministrului României, a întărit mesajul din partea premierului dl Nicolae Ciucă, că industria turismului este un sector esențial nu doar pentru economia României, ci și pentru imaginea noastră ca țară. De asemenea, s-a confirmat că programul Horeca 2 este luat în considerare pentru rectificarea bugetară din luna august. În încheiere a adăugat că este nevoie de implicare masivă, de colaborare și de dialog continuu, până la implementarea unor soluții care să asigure reforma turismului.

„A fost o întâlnire extrem de constructivă, iar prezența și discursul autorităților ne dau încrederea că se vrea și se poate. Că parteneriatul public-privat poate fi foarte eficient acolo unde este implicare și dedicare. Poate că reglementările actuale cu privire la legea turismului nu sunt încă cele menite să aducă reforma, însă suntem optimiști și continuăm munca, OMD-ul național rămâne o prioritate pentru noi și avem convingerea că va avea un rol decisiv în evoluția turismului românesc.

Dialogurile constante cu autoritățile din ultimele 6 luni ne-au arătat că se dorește evoluția și că susținerea industriei este o realitate, că s-a înțeles potențialul și că numai împreună putem atinge obiectivul declarat public, acela de a atinge cu turismul 10% din PIB. Sunt recunoscătoare tuturor colegilor din APT și celor care implică resurse de timp zi de zi pentru a transforma proiectele propuse în realitate și care fac muncă voluntară pentru că au încredere în potențialul turistic al țării, “ a declarat Iuliana Tasie, Președinte APT.

 

Necesitatea unei strategii de promovare a brandului de țară

În cadrul evenimentului, s-a discutat și despre necesitatea adoptării unei strategii coerente de brand de țară, a unei abordări profesioniste cu privire la promovare și a unei viziuni pe termen lung. Mihai Bârsan, Președintele Consiliului de Brand al României a adus în discuție provocările cu care se confruntă consiliul și a reiterat importanța agreării unei strategii pe termen lung, identificarea surselor de finanțare, atragerea unor profesioniști cu expertiză, precum și raportarea la modele de succes din afară.

Alianța pentru Turism continuă să demonstreze că uniți suntem o forță care poate genera evoluție accelerată și că doar împreună putem genera  construirea  unei  imagini pozitive a turismului românesc. Crearea, prin dialog permanent cu autoritățile, a unui cadru legislativ optim pentru dezvoltarea acestui sector esențial pentru economia României este obiectivul principal și  suntem  determinați  să  implicăm toate resursele  de  timp  și expertiză pe care le avem pentru a reforma sectorul și pentru a ajunge un reper pe toate planurile, educație, forța de munca, calitate a serviciilor, promovare, investiții și legislație. Această misiune ne-a încurajat să devenim mai mult decât o umbrelă, astfel că am demarat acțiunile necesare pentru a ne constitui curând în personalitate juridică,” a declarat Daniel Mischie, membru în Consiliul Director APT.

 

Impactul industriei ospitalității asupra economiei României

În primăvara acestui an, alături de PWC, Alianța pentru Turism a finalizat un studiu de piață care relevă impactul real industriei turismului asupra economiei țării. Pe lângă impactul pandemiei, sectorul se confruntă cu o serie de probleme structurale precum: deficitul de forță de muncă, necesarul de investiții, scăderea calității serviciilor și ponderea ridicată a muncii nedeclarate. De aceea, obiectivul studiului au avut în vedere:

  1. Estimarea impactului sectorului ospitalității asupra economiei României;
  2. Prezentarea provocărilor cu care sectorul se confruntă;
  3. Estimarea impactului unor facilități fiscale oferite sectorului ospitalității.

Impactul sectorului asupra economiei României 

  • Sectorul ospitalității are un impact semnificativ asupra economiei României. Acesta contribuie în mod direct cu peste 2% la formarea PIB-ului și angajează peste 200 de mii persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 4% din totalul angajaților din România.
  • Din punct de vedere al impactului cumulat, considerându-se și efectele indirecte și induse asupra economiei, sectorul ospitalității ajunge la o contribuție de 5,1% la formarea PIB-ului și determină angajarea altor 122 de mii de angajați în restul economiei, traducându-se astfel în circa 328 de mii de locuri de muncă.
  • Contribuția directă a sectorului la bugetul de stat este de 7,1 miliarde lei, la care se adaugă 8,2 miliarde lei ca rezultat al interacțiunii cu alte sectoare, generând un impact total de 15,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 5,4% din totalul veniturilor fiscale și contribuțiilor de asigurări.
  • În structura sectorului, activitățile restaurantelor și hotelurilor au cea mai mare contribuție, generând aproximativ 90% din cifra de afaceri totală și locurile de muncă existente în cadrul acestuia.
  • Din punct de vedere regional, sectorul ospitalității are cel mai mare aport în zonele turistice, respectiv Regiunile Sud Est și Centru unde angajează, în mod direct, peste 4% din totalul salariaților.
  • Sectorul ospitalității angajează în mod direct 205 mii persoane, în schimb numărul de locuri de muncă create și / sau susținute la nivelul economiei este mult mai mare datorită efectului de multiplicare, ajungând la aproximativ 328 mii Astfel, pentru fiecare persoană angajată în cadrul sectorului ospitalității, încă 0,6 persoane sunt angajate în restul economiei, datorită efectelor indirect și indus.
  • Activitățile din cadrul sectorului ospitalității au o utilizare mai intensivă a forței de muncă, angajând cu 40% mai multe persoane decât media națională, raportat la valoarea adăugată brută generată.

 

România are una dintre cele mai ridicate poveri fiscale pentru angajații cu salarii reduse, ocupând locul 5 în clasamentul UE, după Ungaria, Germania, Republica Cehă și Suedia

Reducerea poverii fiscale asupra muncii, cu precădere asupra angajaților cu salarii scăzute, este un subiect dezbătut intens în spațiul public din România. Mai mult în contextul impactului pandemiei Covid-19 și al presiunilor inflaționiste recente. Sectorul ospitalității a fost considerat o opțiune pentru introducerea unor facilități fiscale, deoarece:

  • A fost unul dintre cele mai afectate sectoare de către pandemie (contracția cifrei de afaceri de 36% în anul 2020);
  • Are o pondere foarte mare a angajaților care câștigă salariul minim pe economie în numărul total de angajați (estimată la aproximativ 80% în anul 2022 pentru angajații din sectorul hotelurilor și restaurantelor);
  • Are o pondere ridicată a muncii nedeclarate. Conform estimărilor PwC, 22% din angajații din sectorul hotelurilor și restaurantelor primesc plăți informale (în plic).
  • Are o problemă majoră în atragerea și retenția forței de muncă, pe fondul emigrării populației, volatilității asociate locului de muncă – în perioade sezoniere și interesul angajaților pentru sectoare cu un grad de stabilitate și siguranță mai mare (ex. curierat și comerț).

Astfel, sectorul are nevoie de anumite măsuri fiscale care să îi permită dezvoltarea și retenția forței de muncă. Pe lângă beneficiile aduse de către creșterea veniturilor angajaților din sectorul ospitalității ca urmare a implementării unor facilități fiscale privind taxarea veniturilor, sectorul are un semnificativ efect de multiplicare. Astfel, orice investiție realizată în cadrul sectorului determină un plus valoare adăugată brută la nivelul întregii economii, mai exact 1 leu investit în sectorul ospitalității determinând crearea a 2 lei valoare adăugată la nivelul întregii economii.

Poziția Alianței Pentru Turism privind criza forței de muncă

Un alt subiect abordat în cadrul Adunării Generale APT face referire la criza forței de muncă din industria ospitalității, criză înregistrată și înainte de pandemie, care se accentuează tot mai mult.

Astfel, industria  ospitalității  înregistrează  un  deficit  mare  al  forței  de muncă, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

În ceea ce privește deficitul cantitativ, în perioada de pandemie (cca 2 ani) industria ospitalității a pierdut cca 30% din forța de muncă direct implicată în sector, ceea ce se traduce în aproximativ 60.000 persoane care au migrat spre alte domenii mai stabile în această perioadă.

Din punct de vedere calitativ, în acest moment nu există nici o formă de motivare a educației în turism, nu există programe de pregătire adecvată, iar companiile nu sunt incentivate să trimită angajații la studii.

În acest context, industria propune un set de soluții, repetate și reluate dar esențiale pentru sector:

  • grăbirea procesului de aducere a forței prin mărirea personalului din cadrul IGI și Creșterea contingentului nu este suficient, dacă nu sunt resurse umane suficiente să opereze dosarele în cadrul consulatelor;
  • reglementarea bacșișului ca o formă de stimulare – se propune o formă legislativă conform căreia bacșișul poate fi inclus în bonul emis pentru bunurile livrate/serviciile prestate sau să fie evidențiat pe un bon fiscal separat. În plus, veniturile obținute în urma bacșișului vor fi impozitate cu 10% ca venituri din alte surse și nu se va considera venit de natură salarială.
  • acordarea de facilități fiscale
  • identificarea unei forme de a sprijini sezonierii pentru a îi atrage în industrie, ca de exemplu acordarea de stimulente de natură fiscală și anume plata taxelor de 41,5% pentru o perioadă de timp angajaților sezonieri care stau minim o perioadă de sprijin pentru programe educaționale pentru a crește calitatea serviciilor, prin intensificarea procesului de educație a adulților, prin acordarea de stimulente pentru cei care fac cursuri (angajat, prin deducerea din salariu sau operator, prin deduceri fiscale) și identificarea de surse din fonduri europene sau din bugetul de stat, care sa susțină acest demers prin care sa se acorde un procent de 50% din sumele alocate de către operator sau direct de către angajat pentru cursuri de specialitate in turism
  • scoaterea mesei și a cazării asigurate angajaților de sub incidența veniturilor salariale.

Cu prilejul Adunării Generale a APT s-a făcut și predarea mandatului președinției rotative a Alianței Pentru Turism de la Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) către Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), cu scopul de a consolida funcționarea și reprezentativitatea alianței în acest deja al treilea an de activitate.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

nine − eight =