Ce măsuri pot fi luate pentru a stopa criza forței de muncă din ospitalitate

Deficitul major de forță de muncă riscă blocheze industria ospitalității, atrag atenția asociațiile profesionale din domeniu.

Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), estimează că deficitul de forță de muncă cu care se confruntă operatorii economici din ospitalitate se ridică la 100.000 de angajați.

”Dezvoltarea turismului și operarea eficientă nu se pot face în condițiile crizei majore de personal cu care ne confruntăm astăzi”, spune Călin Ile. ”Nu există o soluție miraculoasă care să rezolve aceste probleme imediat, și, de aceea, noi propunem autorităților o serie de soluții care, luate în parte, pot ajuta la reducerea parțială a problemelor.”

Călin Ile, președintele FIHR

Prima soluție propusă de reprezentantul FIHR este susținerea sistemului de educație, respectiv a școlilor care pregătesc elevii pentru meseriile din sectorul ospitalității. ”Noi, operatorii din turism, am investit destul de mult pentru susținerea tinerilor din învățământul în sistem dual, dar pașii sunt mici, se progresează încet, iar efectele vor apărea în 2-3 ani”, spune Călin Ile. ”De asemenea, am investit și investim și în relația cu liceele tehnologice de turism, dar astăzi avem în aceste 200 licee care sunt la nivelul întregii țări undeva în jur 40.000 de elevi, care, și în cazul în care ar fi angajați mâine, tot nu ar rezolva problema forței de muncă.”

O altă soluție identificată de operatorii din turism este importul de forță de muncă din țările non-UE. Deși s-au făcut pași importanți prin eliminarea pragului minim de salarizare egal cu venitul mediu din România, normele de aplicare creează încă anumite probleme și încetinesc importul de forță de muncă din Asia sau din zonele transfrontaliere cu populație vorbitoare de limba română, cum ar fi Moldova, Ucraina sau Serbia. ”Din punct de vedere birocratic, acest proces durează foarte mult. De exemplu, reprezentanții ministerului muncii din Vietnam ne-au informat că în această țară procedurile durează 15 zile, în timp ce la noi durează minim trei luni”, explică reprezentantul FIHR.

A treia măsură pe care organizațiile patronale din turism o propun este schimbarea regimului fiscal al cheltuielor cu transportul, masa și cazarea angajaților. ”Astăzi legea consideră că aceste costuri sunt avantaje de natură salarială pentru care noi trebuie să plătim toate taxele aferente, care sunt foarte mari, respectiv 72% din sumă”, spune Călin Ile. ”Noi solicităm autorităților ca aceste avantaje să nu fie considerate venituri salariale, ci să fie trecute ca și cost de operare al unităților noastre.”

Adoptarea acestei măsuri ar ajuta și la mobilitatea internă a forței de muncă pentru că ar facilita aducerea forței de muncă din zonele nedezvoltate către zonele cu un grad de dezvoltare economică mai ridicat, unde cererea de forță de muncă este mare. ”De exemplu, în acest fel s-ar putea aduce oameni din sudul României sau din Moldova către Transilvania, Constanța sau București, unde integrarea lor ar fi mult mai ușoară”, arată Ile.

Cifrele comunicate de asociațiile patronale din domeniu arată că în acest moment în industria ospitalității lucrează aproximativ 400.000 de oameni, dintre care 120.000 în restaurante și baruri, 170.000 în unități hoteliere și 100.000 în serviciile conexe.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

sixteen − ten =