Un amplu studiu privind forța de muncă din România dezvăluie concluzii alarmante

Conform studiului “Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România”, deficitul total de forță de muncă în România este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023.

Studiul comandat de Confederația Patronală Concordia și realizat de KPMG în colaborare cu Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române indică faptul că în 5 ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă care nu pot fi acoperite din resursele de muncă interne dacă nu se iau măsuri.

În document se mai arată că circa 2 milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piața muncii, nici în sistemul educațional, iar numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi, în timp ce populația ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030.

Situația forței de muncă în turism
Din estimările organizațiilor patronale din turism, în acest domeniu există un deficit de circa 100.000 de oameni. ”În condițiile în care numărul total de posturi în acest sector este de aproximativ de 500.000, noi estimăm că 10% dintre ele sunt neocupate, deci vorbim de 50.000 de angajați de care este nevoie astăzi. Pe lângă această lipsă imediată, trebuie să mai luăm în calcul necesarul de personal pentru proiectele care vor fi finalizate în perioada următoare, și aici vorbim de aproximativ 25 de hoteluri aflate în dezvoltare, de zeci de restaurante care ar urma să se deschidă, și de sezonierii de care este nevoie pe litoral. Însumând toate aceste cifre, estimările ajung la aproximativ 100.000 de oameni lipsă”, a declarat Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România, membră a Confederației Patronale Concordia.

Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România

Deficitul cel mai mare se înregistrează pe litoral, unde în cele trei luni de sezon este nevoie de mii de angajați, dar și în zonele mai dezvoltate ale țării, unde, datorită nivelului mai scăzut al salariilor din turism, oamenii se orientează către alte domenii de activitate. ”Inclusiv Bucureștiul, Clujul, orașele mari din zonele dezvoltate se confruntă cu un deficit accentuat. Însă cel mai mare deficit este în zonele cu stațiuni balneare sau de agrement și pe litoral pentru că aici nu există bază de selecție”, a mai declarat Călin Ile.

O primă soluție care ar putea duce la diminuarea deficitului de personal este creșterea salariilor, însă această măsură trebuie să fie susținută de o creștere a performanțelor și eficienței angajaților. De altfel, în ultimii trei ani nivelul salariilor din turism a crescut constant, până la limita suportabilității economice, însă chiar și în aceste condiții, deficitul a continuat să se accentueze.

”Există un mix de soluții care ar trebui aplicate pentru diminuarea acestui deficit”, spune Călin Ile. ”Prima este legalizarea tipsului, a doua ar fi investițiile în zona de educație, printr-o aplecare mai serioasă asupra învățământului dual, a treia ar fi atragerea diasporei, și a patrulea – importul de forță de muncă care deja a început să se practice. Un mix între aceste patru soluții ar putea aduce rezolvarea, fiecare unitate urmând să aleagă ponderea fiecărei componente în strategia sa de resurse umane. (La nivel european, n.r.) Suntem într-un război al forței de muncă – toate țările se confruntă cu acest deficit, marea majoritate și-au rezolvat problema prin import din țările non UE sau chiar din țările UE. Pentru noi asta e mai dificil, deci cred că ar trebui să insistăm mai mult pe celelalte variante”, explică președintele FIHR.

FIHR a demarat o acțiune de tip ”porți deschise” prin care se urmărește creșterea atractivității sectorului turistic și care se adresează tinerilor și adolescenților. Aceștia sunt încurajați să cunoască acest domeniu și să afle ce înseamnă un job în turism. Acțiunea se desfășoară la nivel național, în 25 de orașe și cuprinde circa 100 de hoteluri. ”Ne dorim să atragem 3-4.000 de copii între 14 și 18 ani care pot veni să vadă unitățile noastre. Fiecare hotel îi așteaptă cu un program aparte, de la prezentarea posturilor, la exemple de tineri care au reușit în meseria asta”, spune Călin Ile.

O altă acțiune inițiată de FIHR este formarea asociației liceelor de turism din România care se va întruni în zilele de 27 și 28 mai, la Sibiu. ”Noi, cei din industrie, vom încerca să inițiem un dialog cu directorii de școli și cu profesorii pentru a vedea care sunt așteptările de o parte și de alta. Dacă fiecare din cele 50 de licee înscrise în această asociație ar face o clasă de învățământ dual, atunci asta ar însemna 1.500 de elevi. Unele dintre licee pot depăși acest prag, așa încât numărul de elevi care ar urma această formă de învățământ ar putea crește, ceea ce ar crea o bază de selecție bună, și ar rezolva o parte din probleme”, arată președintele FIHR.

Radiografia pieței de forță de muncă la nivel național
Studiul “Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România” arată că principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forței de muncă sunt declinul demografic și migrația. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depășit 1.000.000 de locuitori. În condițiile menținerii impactului semnificativ al migrației nete (oficiale), populația totală a țării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane în anul 2016, la 19,2 milioane în anul 2020 și la 18 milioane de persoane în anul 2030.

Dacă actualele tendințe se vor menține, populația ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016, la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, și la 7,3 milioane de persoane în anul 2030.

Conform studiului, din România au emigrat permanent în perioada 1991-2018 peste 2,6 milioane de persoane, cărora li se adaugă și un flux important de emigranți temporari. Conform datelor INS, numărul de emigranți temporari din România a crescut de la 172.871 persoane în 2014, la 219.327 în anul 2017.

Din perspectiva cererii, studiul arată că numărul de locuri de muncă vacante s-a dublat în perioada 2013-2018, rata șomajului ajungând la un minim istoric – 4.2% (mai 2018), chiar 3,3% decembrie 2018. Începând cu anul 2012, ca tendință generală, în România, numărul de locuri de muncă create depășește numărul locurilor de muncă desființate. Rata șomajului din România este mult inferioară celei din alte state membre UE, însă, în cazul tinerilor sub 25 ani, rata șomajului din România (18,3%) este mult superioară mediei UE.

Un sfert dintre tinerii ocupați nu au statut de salariat, iar gradul de adecvare între nivelul de instruire absolvit și cerințele actualului loc de muncă arată că numai pentru 44,1% nivelul de instruire corespunde într-o mare măsură cerințelor. Peste 30% dintre tinerii absolvenți cu studii superioare au o ocupație din grupele majore de ocupații 3-9, care necesită studii medii, iar 10,2% din absolvenții cu studii medii au o ocupație din grupa majoră de ocupații 9, corespunzătoare muncitorilor necalificați.

În același studiu se mai arată și că disparitățile regionale vor continua să se accentueze. Primele 3 regiuni în ierarhie din punct de vedere al numărului de locuri de muncă vacante (București-Ilfov, Vest și Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat), înregistrau în trimestrul II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă vacante la nivel național, comparativ cu 46,5% în anul 2008.

Impactul lipsei de angajați la nivel macroeconomic
Cu ocazia lansării studiului “Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România”, reprezentanții Confederației Patronale Concordia au arătat că în România nu se măsoară în mod aplicat și calitativ deficitul forței de muncă și nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupațiilor care înregistrează deficit de forță de muncă.

Mihai Bogza, directorul executiv al Concordia, a declarat: „Analiza informațiilor existente a permis consultanților care au realizat studiul Concordia să identifice unele caracteristici ale cererii de forță de muncă ce pot constitui un prim reper pentru conturarea de măsuri specifice pieței muncii. Este nevoie de un pact între toate părțile implicate – patronate, sindicate și autorități – pentru a identifica și aplica rapid strategia potrivită de contracarare a crizei”.

„La nivelul federațiilor patronale membre ale Concordia resimțim profund criza de forță de muncă din toate sectoarele de activitate ale economiei. Avem nevoie de această radiografie a pieței muncii astfel încât noi, mediul de afaceri, împreună cu sindicatele și autoritățile, să identificăm setul de măsuri necesare pentru a diminua deficitul de forță de muncă”, a declarat Steven van Groningen, Președinte Concordia. „Dacă nu acționăm în prezent, în contextul perspectivelor economice tot mai îngrijorătoare, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, dezvoltarea durabilă a economiei va fi profund afectată. O primă problemă pe care va trebui să o rezolvăm, așa cum reiese din studiu, este să corectăm lipsa informațiilor necesare care să permită o evaluare mai precisă a cererii și ofertei de pe piața muncii atât la nivel cantitativ, cât și la nivel calitativ”.

Studiul complet este disponibil pe website-ul Concordia la: www.confederatia-concordia.ro.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

20 + 3 =