Hotel Forum – un bilanț onest al Industriei Hoteliere

HOTEL FORUM – conferința anuală dedicată exclusiv industriei hoteliere, a avut loc pe 11 octombrie la Grand Hotel Bucharest, dând astfel ocazia reprezentanților lanțurilor hoteliere, ai hotelurilor independente, precum și furnizori de produse și servicii corespondente acestui segment al Ospitalității să se reunească în cadru formal. Tematica evenimentului a fost împărțită în trei paneluri pentru a acoperi subiecte care se constituie în preocupările curente ale industrie: gestionarea Organizațiilor de Management a Destinației, strategii de promovare a țării în străinătate, modificările Codului Fiscal cu impact direct pentru hotelieri, soluții de motivare și educare a forței de muncă și demersuri în legalizarea bacșișului. 

Evenimentul a avut ca prim panel Ospitalitatea în pas cu vremea și vremurile, la care au fost invitați: George-Bogdan Borună, Director al Direcției Generale de Turism, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Dragoș Anastasiu, The Makers și Ștefan Balaur, COO, Continental Hotels România, vicepreședinte FIHR.

S-a discutat despre Organizațiile de Management a Destinației, o structură în dezbatere încă din 2014, care abia anul acesta s-a definitivat legislativ. Momentan se desfășoară o campanie de conștientizare a acestui concept ce are la bază parteneriatul între autorități și operatorii locali cu scopul de a crește numărul de turiști – sejurul mediu momentan este de 2 nopți, practic la nivel de sejur de weekend. Ministerul sprijină prin măsuri concrete dezvoltarea turismului incoming și incentivarea operatorilor pentru a crește acest sejur minim. În acest moment există opt OMD-uri regionale: Banat – Crişana, Bucovina, Dobrogea, Maramureş, Muntenia, Moldova, Oltenia și Transilvania, urmărindu-se dezvoltarea strategică pe fiecare regiune în parte. Organizațiile de Management al Destinației (O.M.D.) reprezintă acea formă de gestionare a destinațiilor turistice care permite dezvoltarea turismului cu implicații directe în creșterea circulației turistice, a volumului de încasări din turism atât la nivel local, cât și la nivel național. Un OMD se va înființa luând în considerare unitățile geografice (județe, localități) cu obiectivul de a promova turismul local sau regional.

Există o structură incipientă – FAPT – Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România înființată în anul 2009 pentru regiunile și operatorii care au ales să se unească în scop comun pentru promovarea regiunilor turistice de interes. În accepțiunea membrilor Federației, un OMD este organizația compusă din diferite autorități, stake-holderi privați si profesioniști care contribuie la realizarea de parteneriate în domeniul turismului cu scopul de a crea o viziune comună pentru dezvoltarea unei destinații.

Momentan se încearcă maximizarea potențialului, unificarea conceptului și definirea în legislație pentru a putea demara promovarea adecvată: misiune, viziune, management. E nevoie de această structură pentru mobilizarea tuturor factorilor implicați, dar prin consolidarea încrederii și găsirea unei formule sustenabile. Dialogul deschis între privat și public poate conduce la cea mai bună formă a conceptului de OMD, chiar dacă nu va fi aliniată cu alte structuri similare de la nivel european. O altă chestiune stringentă este formarea profesională a unui manager de OMD. E nevoie de oameni, de bugete consistente, structură și viziune pentru a reprezenta imaginea țării în afară – Consiliul de Brand Turistic este un prim pas în această direcție. Tratarea acestor structuri ca un start-up este calea corectă pentru a aduce profesioniști la cârma loc și e nevoie de resurse financiare relevante.

Cel de-al doilea panel a acoperit tematica deficit și provocări cu forța de muncă, alături de invitații: Cristina Huzum, Deputy GM Sheraton, Marcel Miclău, Secretar general al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ausra Lucinskaite, GM Hotel Marmorosch Bucharest și Adriana Radu, Director Regional Resurse Umane&Training Ana Hotels.

Noua generație profesioniști se așteaptă să fie sprijiniți de angajator pentru a se dezvolta, dar își dorește un ritm rapid de dezvoltare în carieră. Implicarea este cuvântul pe care angajații îl așteaptă din partea superiorilor; această generație focusată pe aici și acum, necesită manageri care să asculte și să fie dornici de creștere și să arate deschidere. O soluție în retenția personalului este flexibilitatea și creativitatea pe care o vor arăta hotelierii pentru a atrage angajați în această industrie. Parte din dezvoltare actuală înseamnă abandonarea acelor metode care nu au funcționat nici în trecut. Se fac demersuri de promovare a mediului de lucru cu studenți, dar deocamdată realitatea este că întreaga industrie se confruntă cu o criză și forța de muncă din afară pare a fi soluția de moment.

În acest moment, Ministerul Muncii dezvoltă programe de instruire cu accent pe Horeca, dar incentivarea rămâne la latitudinea angajatorilor; kurtzarbeit a fost o măsură de ajutor, alături de scurtarea procedurilor pentru prelucrarea documentației muncitorilor non-UE. În același timp se sprijină facilități pentru muncitori din Ucraina – o statistică arată că aproximativ 6500 de persoane și-au găsit loc în acest domeniu, Republica Moldova sau Serbia, mai ales din perspectiva faptului că sunt adaptați culturii zonei balcanice – un aspect foarte important pentru domeniul Ospitalității. Procentual, în totalul lucrătorilor sezonieri, aproximativ 20% sunt personal non-UE. Românii care se întorc în țară și fac dovada că au lucrat 36 de luni în străinătate, intră în planul de mobilitate și li se acordă subvenție de la Ministerul Muncii. Hotelierii investesc în pregătirea de la zero a angajaților atunci când este nevoie, dar și în programe de formare continuă pentru angajații existenți. Se apelează și la muncitori sezonieri pe litoral, iar în locațiile de la munte sunt preferați muncitorii zilieri.

Se încearcă extinderea învățământului dual la nivel de învățământ superior cu atragerea de fonduri europene dedicate, Ministerul Muncii susține în acest moment stagii de pregătire plătite, timp de 6 luni. Nevoile de cursuri, educație în domeniu trebuie să se facă pe măsura cererii din piață. Pentru managerii din afară este importantă consultarea cu echipa în ce privește cultura bacșișului în țara noastră, rămâne o formă de motivare a angajaților din Horeca. Legalizarea acestuia ar duce o creștere a veniturilor angajaților, dar și o contribuție la bugetul de stat prin impozitarea – momentan există un procent ridicat de plăți a acestei “taxe de serviciu” prin card bancar și care ajunge la angajați după reținerea taxelor.

Ultimul panel a fost dedicat viitorului și potențialului turistic 2023, alături de invitații: Vasile Dogarescu, owner Alma Health& Spa Resort, Alin Popa, GM Novum – Fapaco Group, Bianca Grama, Owner Anna Charisma Chalet și Adrian Adam, Executive Manager Singureni Manor.

De la hotelieri se așteaptă să țină pasul cu așteptările unui public tânăr, axat pe vizual, chiar preocupat de influencing marketing. Infrastructura rămâne o problemă reală, chiar și pentru acele locații în care în mod normal se poate ajunge în 2-3 ore. Locația dictează publicul țintă, la fel și accesul – de exemplu Anna Charisma Chalet își folosește izolarea ca atu pentru a atrage turiștii care își doresc liniște și odihnă. Pentru astfel de experiențe se dorește și un meniu care să sugereze ideea de mese în familie, deși specificul diferă de la un grup la altul. Foarte mulți oaspeți vin din expunerea pe rețelele de socializare, este dificil de atras un public din afară în condițiile în care brandul de țară nu este unul consolidat precum în alte țări.

Investițiile în stațiuni balneare, chiar și cele cu tradiție, necesită pe lângă investiții solide și încrederea operatorilor în potențialul zonei. Așteptările însă, trebuie să fie realiste, nu se pot vedea rezultate în primul an de la deschidere, în special din cauza faptului că în anumite stațiuni nu s-au făcut investiții în ultimii 30 de ani, determinând o pierdere a notorietății.

O targetare personalizată este un alt tip de abordare pentru locații care sunt apropiate de capitală și care aleg promovarea pe rețelele de socializare care vizează mai degrabă un public corporate. Totodată, apropierea de aeroportul principal al țării, atrage și turiștii pentru care distanța nu este o problemă, cel mai bun feedback este atunci când oaspeții se întorc.

Adaptarea este încă unul dintre cuvintele de ordine din Ospitalitate, prin introducerea de facilități noi, flexibilitate, atenție la schimbările din piață și deseori depășirea așteptărilor oaspeților. Adaptare poate însemna și experiențe 360 pentru a include și familii cu copii și un public tânăr care definește altfel relaxarea.

În ce privește creșterea costurilor la energie pentru acele hoteluri și pensiuni care oferă servicii de spa sau balneo-climaterice, se urmărește ca pe termen lung să se obțină o oarecare independență energetică. Pentru locațiile care se aprovizionează din surse proprii cu ingrediente pentru restaurante, creșterile de prețuri justifică calitatea oferită. Investițiile încă din faza construcție în tehnologie adecvată sau suplinirea prin energie verde, sunt realitățile viitorului Ospitalității – se are în vedere depășirea pe termen scurt a prezentei crize.

Hotel Forum este un eveniment de tradiție al platformei Horeca Insight, găzduit de Grand Hotel Buharest si a fost susținută de partenerii:

 

Cmentariile sunt închise