Concluzii conferința Desserts – Pastry & Coffee Trends 2025

Pe 11 martie 2025, la Hotel Caro, profesioniștii din industria ospitalității s-au reunit pentru prima conferință din seria Horeca Next Level a anului 2025, dedicată explorării celor mai noi tendințe în deserturi, patiserie, brutărie și consumul de cafea. Evenimentul a fost un prilej pentru cofetari, patiseri, antreprenori și manageri de lanțuri de cafenele să analizeze împreună direcțiile pieței, relația dintre furnizori și locații, precum și preferințele în continuă schimbare ale consumatorilor.

Anul 2025 aduce în prim-plan explorarea senzorială, combinații inedite de arome și texturi, dar și crearea unei conexiuni autentice cu clientul. Speakerii invitați au adus perspective relevante asupra felului în care aceste trenduri pot fi implementate pragmatic, cu o abordare sustenabilă, adaptată specificului pieței locale.

Concluzii conferința Desserts – Pastry & Coffee Trends 2025

Prev 1 din 13 Next

Panelul I intitulat Nuanțele cafelei viitorului a fost deschis de Mihai Panfil (Origo) care a subliniat că România este deja un punct de referință pe harta cafelei de specialitate. În viziunea sa, cafeaua trebuie înțeleasă dincolo de arome și metode de preparare – este un produs complex, influențat de fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la accesul la cafea verde de calitate până la tehnologia folosită în procesare. A explicat că gradul de prăjire al cafelei nu este doar o preferință, ci și o chestiune de cultură locală, influențată chiar de calitatea apei dintr-o regiune. Creșterea prețurilor la cafea nu poate fi ignorată, mai ales că piețele emergente precum China au început să îmbrățișeze consumul de cafea, schimbând astfel dinamica cererii globale.

Într-un peisaj tot mai competitiv, Radu Savopol (5 to go) a evidențiat cum noile generații transformă cafeneaua într-un spațiu multifuncțional, care evoluează de la cafenea de zi la bistro sau chiar cocktail bar. În opinia sa, consumatorii nu sunt neapărat snobi, dar se segmentează clar în funcție de buget și cunoștințe despre cafea. „Nu toată lumea apreciază notele fine ale cafelei de specialitate, unii le asociază cu gust acru – ceea ce ne arată că educația în domeniu rămâne esențială”, a menționat el. A observat, de asemenea, un interes tot mai mare pentru infuziile la rece și băuturile bazate pe ceai, deși recunoaște că domeniul duce lipsă de specialiști în acest segment.

Bogdan Georgescu (MABÓ) a analizat creșterea accelerată a pieței cafelei de specialitate în Europa de Est. În viziunea sa, există o distincție clară între o cafea entry-level, destinată experimentării, și o cafea de origine, atent profilată, iar piața din România devine din ce în ce mai educată în acest sens. A explicat că freshly roasted devine un standard, iar interacțiunea barista-consumator joacă un rol esențial în definirea experienței de consum. Deși industria trece prin provocări legate de prețuri, el a remarcat că un număr tot mai mare de clienți devin loiali și sunt dispuși să plătească pentru un produs superior.

La rândul său, George Ștefan (Just Blvck Coffee) a menționat că, deși industria cafelei trece printr-o perioadă de instabilitate, creșterea va continua până la o eventuală stabilizare a pieței internaționale. A subliniat că nu mai este suficientă pasiunea pentru a deschide o cafenea de succes – amplasarea, promovarea și înțelegerea corectă a pieței sunt factori decisivi. În ceea ce privește tendințele pentru vara 2025, el observă o creștere a interesului pentru arome exotice în băuturile pe bază de cafea și încurajează consumatorii să adopte paharele reutilizabile, oferindu-le reduceri pentru această alegere sustenabilă.

În cadrul celui de-al doilea panel – Redefinirea desertului modern, Ioana Romanescu (Born2Bake) a împărtășit viziunea sa asupra educației în cofetărie, subliniind că lipsa de personal instruit rămâne una dintre principalele provocări ale industriei. A creat ceea ce supranumește „Școala de Curaj”, un spațiu de învățare destinat celor care vor să se perfecționeze fără a urmări neapărat o acreditare formală. Consideră că educația corectă nu limitează creativitatea, ci o disciplinează și o amplifică. Ioana este specializată în Pastry, Wellness & Innovation, un program intensiv axat pe conștientizare și responsabilitate în gastronomie. Crede că deserturile trebuie gândite cu atenție, astfel încât să ofere o experiență gustativă echilibrată, fără excese inutile.

Pentru Georgian Tufă (Sweet Dessert), cofetăria este o formă de artă în continuă evoluție. Pe lângă propriul laborator de cofetărie, a înființat și Transylvania School, o platformă dedicată formării noii generații de cofetari. A menționat de asemenea că în ce îl privește, participarea la competiții este un instrument important de dezvoltare personală și profesională. Consideră că măiestria cofetarului se reflectă în detaliile fine ale unui desert, iar tendințele nu trebuie urmate orbește, ci trebuie privite ca o oportunitate de a testa și de a împinge limitele creativității. Vorbind despre strategia de preț, Georgian subliniază că aceasta trebuie ajustată atât în funcție de costurile de producție, cât și de percepția consumatorului.

Cristina Mehedințeanu (Zmeur) a împărtășit experiența sa din colaborările cu cofetării internaționale, subliniind că în București încă predomină cofetăria tradițională, dar există o deschidere tot mai mare către deserturi moderne, echilibrate, mai puțin dulci. Consideră că piața românească adoptă tendințele internaționale cu un anumit decalaj, însă business-urile care își alocă timp și resurse pentru a explora un trend și a-l pune în valoare au șansa de a se diferenția. Prețul unui produs nu înseamnă doar costurile ingredientelor, ci reflectă strategia de business, procesul de producție și poziționarea pe piață.

Andreea Simion (Angeline Cake Boutique) a povestit despre impactul pe care l-a avut trendul New York Roll asupra afacerii sale în 2023. Își definește meniul ca o călătorie în jurul lumii, unde fiecare desert este gândit responsabil, cu zahăr în cantitatea ideală pentru a nu submina arome vedetă. Consideră că succesul unui trend este greu de anticipat și că uneori cererea depășește capacitatea de producție, ceea ce poate fi o provocare. Deși nu urmărește tendințele în mod sistematic, a reușit să îmbunătățească anumite produse de patiserie pentru a pune în valoare ceea ce știa deja să facă cel mai bine. La bază economist, Andreea a explicat că în ultimii ani costurile cu resursa umană au devenit prioritare, iar cofetăria artizanală riscă să devină un produs de nișă. Consideră că ar fi necesară o educare a consumatorului, astfel încât acesta să înțeleagă diferențele dintre cofetăria industrială și cea artizanală.

În cadrul ultimului panel – Sănătate din bucate, Daniel Ion (Casa del Pan) a evidențiat că brutăria artizanală nu mai este o excepție, ci un fenomen în creștere, iar concurența determină evoluția industriei. Pâinea pe care o iubesc românii este de două feluri: pâinea caldă și tradițională, consumată de majoritatea, și pâinea sănătoasă, preferată de cei atenți la impactul alimentației asupra sănătății. Daniel subliniază importanța unui rol mai relevant al brutarului, considerând că ne aflăm pe drumul cel bun pentru recunoașterea acestei meserii.

De-a lungul anilor, a organizat evenimente care reunesc profesioniști din domeniu și își dorește să ducă mai departe aceste inițiative, militând pentru un cadru legislativ clar pentru producerea pâinii artizanale. Pentru el, interacțiunea cu clienții este esențială, iar brutarul trebuie să iasă în față, să explice, să creeze o legătură cu consumatorii, care la rândul lor oferă feedback și își împărtășesc experiențele. Observă că există clienți fideli care vin zilnic, dar și cei care fac aprovizionare săptămânală, iar pentru echilibrul echipei sale, a ales să introducă două zile consecutive de odihnă, o decizie respectată și apreciată de clienți.

Iani Cîju (Rekolta) consideră că fiecare domeniu are nevoie de ambasadori pasionați, iar brutăria artizanală trebuie percepută ca parte din ospitalitate, nu doar ca un segment al producției alimentare. Deși brunch-ul nu mai este o noutate, a observat o schimbare a publicului țintă, incluzând angajați care lucrează remote și care caută alternative mai sănătoase la mesele tradiționale. Pentru el, un aspect crucial în industrie este respectul pentru forța de muncă, iar costurile asociate trebuie să fie realiste și sustenabile.

Andrei Popa (Patio Bistro), ca antreprenor cu vechime în Horeca, susține că personalul care interacționează cu clienții trebuie să fie bine pregătit și informat, având în vedere complexitatea produselor oferite. A introdus mic dejun pe lângă brunch, iar datorită amplasării în nordul capitalei, a reușit să mențină un grad ridicat de ocupare, mai ales în weekenduri. A înțeles că flexibilitatea și adaptarea sunt cheia succesului, iar pentru a răspunde cererii, va introduce și o zonă de băcănie, ca răspuns la nevoile clienților săi fideli.

Dragoș Săbăreanu & Oana Mareș (Pâinea lui Dumnezeu) au creat un spațiu dedicat experienței clienților, inspirat din sentimentul pe care trebuie să-l aibă comunitățile mici în interacțiunea cu brutăria de proximitate. Împreună cu clienții, au dezvoltat 40 de tipuri de pâine, fiecare produs fiind testat și ajustat. Au reușit să creeze o comunitate stabilă, care erau în căutarea unui loc familiar, ca ‘acasă’. Prin adaptarea ofertei la cererea pieței, au reușit să își mențină relevanța, iar promovarea lor a fost susținută exclusiv prin recomandări, semn că produsul și experiența oferită clienților sunt cele care vorbesc de la sine.

Conferințele din seria Horeca Next Level rămân un punct de referință pentru profesioniștii din industrie, dornici să descopere perspective inovatoare și strategii eficiente. Pentru a continua acest dialog, vă invităm la următoarele evenimente Horeca Next Level care vor avea loc pe 2 aprilie la Constanța și pe 8 aprilie la Iași, oferind noi perspective asupra viitorului industriei.