Concluzii conferința Horeca Next Level – FOOD & DRINKS Trends
Conferința Horeca Next Level – Food & Drinks Trends din 26 mai a pus accent pe faptul că industria are nevoie de întâlniri reale, de dialog aplicat și de schimb de experiență. Participarea numeroasă și implicarea vorbitorilor au arătat că operatorii caută soluții concrete, dar și validare profesională într-un context economic dificil. Evenimentul a fost un spațiu de analiză lucidă și optimism temperat.
PANELUL 1 a avut în centrul său meniul în 2026 cu tematici precum: meniul scurt, preparatele simple și preparatele clasice, rolul băuturilor în marjă și poziționare și unde se mută consumul.
Bekesi Csaba Lajos – Președinte ANPC, declară că operatorii din prezent trebuie să facă eforturi considerabile și Autoritatea își dorește să fie alături de aceștia, inclusiv prin parteneriatul încheiat cu Horeca Insight prin Asociația pentru Dezvoltare Continuă în Ospitalitate. Își doresc un dialog continuu, chiar dacă uneori va fi în sensul de observații constructive și să schimbe felul în care s-a interacționat până acum, într-un parteneriat corect cu accent pe științific decât pe empiric. Antreprenorii din ospitalitate sunt invitați să împărtășească date necesare unor analize pertinente, pentru a întări această colaborare.
Constantin Bratu – Asociația Berarii României, a constatat în recentul raportul anual că piața berii din țara noastră traversează o perioadă dificilă, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. La un volum de 14,4 milioane de hectolitri în 2025, impactul asupra segmentului HoReCa este uriaș: de la o pondere de 18% în 2015, acesta a ajuns la doar 9,1% în 2025. Aceste cifre trebuie analizate din perspectiva ultimilor ani: din 2022 au început creșteri succesive ale accizei la bere, iar la 1 ianuarie 2023 a fost eliminată cota de TVA redus (5%) pentru berea servită la restaurant sau draft, fiind aplicată de atunci cota standard de 19%. În context european, România se situa în 2024 pe locul 20 din 24 din punctul de vedere al ponderii HoReCa în piața berii. Diferența față de alte state este majoră: în timp ce în România segmentul este de sub 10%, în Portugalia acesta reprezintă 68%, în Irlanda 64%, în Spania 63%, iar în Ungaria 20%.
Alex Grecea – Le Bab Fried Chicken, a dorit să abordeze mai degrabă partea operațională și cum ar trebui gândită pentru a face față unui an deosebit de provocator cum este 2026. Își dorește ca antreprenorii să înțeleagă că latura creativă nu trebuie echilibrată în același procent cu cea pragmatică. Eficiența operațională poate conduce către observarea detaliilor, iar meniul trebuie analizat din punct de vedere al produselor fanion. În ce privește partea de delivery, consideră că mereu poate fi jonglat cu zona de a invita oaspeții să mănânce în locații în diferite momente ale zilei, cum ar fi un happy hour.
Melinda Teohari – Dumicat, a observat că oamenii au comprimat ieșitul în oraș, și atunci au regândit și redus programul de lucru odată cu simplificarea meniului, cu accent pe vedetele acestuia. Un meniu mai scurt va avea din experiența lor mai mult succes pe termen lung, deși a observat că într-adevăr s-a redus simțitor consumul de băuturi alcoolice. Nu se declară o optimistă neapărat, dar a reușit să strângă o comunitate în jurul bistroului pe care-l conduce, iar folosirea eficientă a ingredientelor și felul în care prezinți acest lucru, ajută și la consolidarea comunității de oaspeți.
Răzvan Burlacu – Dropshot, a adus optimistul bazat pe cifre, care este de altfel o tendință generală în consumul de cafea de specialitate. Motivul pentru care industria crește este datorită preocupării pentru cafea de calitate, dar se simte lipsa unei organizații care să unească toți operatorii locali, pentru că în România industria cafelei este mult înaintea piețelor regionale. Relația cu Horeca este în continuă dezvoltare, cu loc de creștere printr-o segmentare într-un meniu dedicat: de exemplu desert și cafea. Încurajează antreprenorii să aibă încredere în furnizori și să solicite consultanță și training în folosirea echipamentelor.
Victor Grosu – Hype Project / Frudisiac / Madre – este un antreprenor care poate privește Horeca din mai multe perspective: imobiliar, arhitectură și design, dar mesajul său este unul de a menține flacăra vie, interesul consumatorilor ca formă de escapism (n. red. tendința de a evada din realitatea cotidiană și refugiul în divertisment). Inclusiv produsul oferit trebuie să fie unic, experiențial, altfel că noul Frudisiac a fost gândit ca un spațiu în care oamenii să se reunească în jurul unei Social Table, să fie aproape unii de alții. Ar fi de dorit ca antreprenorii să nu uite nicio clipă entuziasmul inițial, cel care le-a alimentat optimismul și să comunice cu oaspeții.
Monica Dinu – Old Team, se declară optimistă, dar subliniază totuși că provocările din industrie nu pot fi ignorate. Există o contracție în consum, noile generații nu-și arată interesul pentru băuturi cu alcool, dar în opinia ei nu este un trend care să rămână pe termen lung. Cu siguranță, băuturile trebuie să fie mai accesibile și promovate în consecință. Dacă ne dorim să creștem valoarea bonului să fim creativi, să adaptăm oferta la realitatea economică din prezent, astfel ca oamenii să se simtă încurajați să iasă în oraș. În opinia ei, sunt încă aspecte operaționale care trebuie puse la punct în flux, își dorește mai multă fermitate în parteneriate pentru a reduce costurile de ambele părți. Dan Țone – Eutron, a încheiat primul panel cu o prezentare a soluțiilor complete oferite de compania sa pentru Horeca: de la analiza traficului de clienți și monitorizarea experienței acestora la sisteme de securitate, dezinfecție aer și transformarea deșeurilor în compost.
PANELUL 2 a analizat De ce aleg oaspeții o locație din prisma: culturii barului, low & no alcohol, atmosferă vs. conexiune și accesibilității.
Daniel Bran – Distileriile Bran, un brand românesc care s-a străduit să-și găsească locul în meniurile restaurantelor, adeseori concurând cu bugetele de marketing ale marilor producători. Participă la evenimente și târguri dedicate din afară pentru că a înțeles importanța de a fi vizibil, iar componenta de retail și export este una semnificativă. E de părere că un producător trebuie să se reinventeze și să pună în valoare misticismul asociat tăriilor din Transilvania, poziționarea care a condus la un produs solicitat în Duty Free. Consideră că totul pornește de la dorința ownerului sau a chef-ului de a folosi exclusiv produse românești. Se pregătesc să lanseze o linie de praline cu distilate românești, dar pun accent și pe produsele foarte apreciate ready to drink. Rețeta câștigătoare este în opinia lui Daniel să maximizezi chiar trenduri neașteptate, precum Romanian signature cocktails.
Stanko Milushev – alcoolze.ro, constată că este o categorie care crește rapid, dar Horeca din estul Europei este puțin în urma altor piețe care au descoperit importanța meniurilor care pun accent pe includerea băuturilor fără alcool. Trendul general, în special în vest, este ca unul din trei oaspeți să solicite o băutură fără alcool. Se vede clar că oamenii sunt încântați de evoluția acestui segment, a preocupării pentru gust, iar pentru operatorii Horeca este o sursă de venit care nu trebuie trecută cu vederea. În viziunea lui, 2026 aparține locațiilor care tratează oaspetele care consumă băuturi fără alcool ca pe o categorie matură, barurile care integrează inteligent această realitate pot câștiga un „forever guest”.
Daniela Petrescu – La Mița Biciclista, punctează că se investește prea mult în felul în care arată localul și prea puțin în atenția acordată oaspetelui și felului în care trebui tratat. Oaspeții revin pentru experiența ca tot unitar, pentru felul în care s-au simțit, de aceea consideră că trainingului corect al personalului poate preîntâmpina multe provocări. La bonul mediu contribuie decisiv cel care vinde produsele din meniu, iar acesta trebuie să creadă în calitatea preparatelor, mai ales după un sezon rece extins, care i-a făcut pe oaspeți mai selectivi.
Marius Bugi – Ginoteca, a deschis barul acum 7 ani, și totul a fost gândit pentru expunere cât mai autentică, aici intervenind și suportul social media. Se străduiesc să adapteze meniul de băuturi la sezon, iar de anul trecut oferă și opțiunea de a servi preparate de tipul snacks în locație. Un meniu trebuie să aibă o direcție, să reflecte istoria locului, fără să excludă persoanele care sunt adeptele unui stil de viață diferit. A observat și el că a crescut numărul persoanelor care nu doresc să consume alcool, dar simte că acestora trebuie să li se ofere aceeași experiență. Colaborează cu 5 distilerii care produc gin românesc, dar e deschis și la introducerea ocazională a altor distilate locale clasice.
Robert Baltac – Bartini, au beneficiat de toate avantajele unui brand tânăr, mai ales în ce privește testarea conceptului. Au avut 50.000 de oaspeți în primul an de operare chiar dacă nu au deschis chiar la începutul lui 2025. S-a încercat o consolidare a echipei, după o perioadă aglomerată de vară, pentru a menține clientela și în sezonul rece. Este o locație mare cu costuri fixe uriașe, dar în ciuda acestora au performat prin accent pe fidelizare – 64% dintre oaspeți pun calitatea experienței mai presus de preț, revin în locuri în care cheltuiala are sens pentru ei. Se fac activări speciale cu diverse ocazii, meniul reflectă autenticitatea și publicul țintă. Opțiunea non-alcool este o extensie a conceptului, la Bartini este fie un echivalent al produselor fără alcool, cu aceeași grijă în preparare și experiență. Băuturile non-alcool cresc de cinci ori mai repede cât cele cu alcool în Europa, un trend care nu poate fi ignorat, cu excepția soft drinks și apă, consumul este în proporție de 20% către non-alc.
Marius Baban – Hard Rock Café, a observat că după o iarnă lungă, oamenii își doresc să iasă în ciuda contextului economic. Din punct de vedere al profitabilității, aceasta este afectată de costurile cu materii prime și personal, deși prognozele arată că anul se va încheia profitabil. Partea de delivery, evenimente private și corporate contribuie semnificativ la cifra de afaceri, iar pentru viitor se pregătesc să deschidă în orașele mari din țară. Meniul de vinuri este exclusiv românesc, constată că tendința de premiumizarea a băuturilor s-a mai diminuat, dar este încă cerută.
Braşoveanu Andreea Maria – Manager Club Control, a afirmat că analizând primele luni ale anului comparativ cu anul trecut, nu mai pot fi aplicate aceleași rețete în operare, nu mai este nimic predictibil. Acel hype din Social Media trebuie să se regăsească și în felul în care oaspeții se simt în local, iar intervenția personalului în amortizarea unor inevitabile neajunsuri este esențială. Încearcă să exploreze arii mai diverse de public, inclusiv gen Z, pe care îi atrag cu evenimente inedite. Se insistă foarte mult ca personalul să recomande în mod natural produse care au potențialul de a crește valoarea bonului, să cunoască foarte bine meniul. Există produse care se mențin în meniu, dar a observat o tendință evidentă către produse cu mai puțin alcool sau deloc, mocktails sours, spritz, fiecare locație având un produs pentru care este recunoscut.
Chef Orlando Zaharia – Zmoke, a subliniat că în desfășurarea unui concept nou, decisivă a fost capacitatea de a lua decizii dificile, de la optimizarea echipei până la adaptarea ofertei la evoluția publicului țintă, construită în doi ani de la lansare. Orlando a anunțat și implicarea în conceptul Patizzeria din Piața Romană, care completează oferta din capitală cu produse inspirate din gusturile copilăriei.
PANELUL 3 a cedat scena Relevanței 20+ ani: adaptare fără pierderea identității, comfort food și nostalgia ca strategie, evoluția consumatorului român și expansiune controlată vs. consolidare
Ionuț Păun – City Grill, declară că viziunea lor este spre consolidare, dar inevitabil în cei 22 de ani de funcționare s-au închis locații. Într-un an în care se pune accent pe scădere costuri, au crescut salariile fără să reducă din personal, parte din viziunea lor fiind să pună personalul în prim-plan. Sunt adepții promoțiilor, a campaniilor care atrag oaspeții, în condițiile în care se bazează pe o proporție de 75% pe turiști. Ionuț a accentuat importanța de a adresa generațiile care urmează, din acest motiv încurajează promovarea tinerilor în deprinderea unor roluri pe care să le stăpânească, viitori profesioniști care au potențialul de a deveni parte din echipă. Media de vârstă în managementul grupului este în scădere tocmai din acest motiv, de deschidere către acest suflu nou.
Petru Dobre – Fratelli Grup, constată că 2025 a fost un an bun, dar consideră că realitatea curentă îi determină să caute îmbunătățiri la concept. Chiar și începutul de sezon la mare a fost mai slab decât în alți ani, deși sunt optimiști în privința sezonului care urmează. Cele mai noi adiții în grup sunt Casa Albă din Băneasa care păstrează o parte de accent pe meniu interbelic și una care reflectă ultimii 20 de ani din gastronomia românească. La finalul anului trecut, au deschis și Casa Fratelli, totalizând 8 locații în București și 5 în țară.
Costin Gache – Interbelic, spune că trendul ascendent pe care se află momentan are în spate eforturi foarte mari întreprinse în atragerea oaspeților. El spune că dacă am analiza cu ajutorul inteligenței artificiale motivele invocate de oameni de a ieși în oraș, dorința de a fi împreună ar fi pe primul loc și abia apoi de a consuma mâncare și băutură. Se poate jongla și cu concepte, dar fără a pierde din vedere cui se adresează, analiza datelor este benefică, dar esențială rămâne interacțiunea și înțelegerea oaspeților.
Gabriel Faflei – Japanos numără 13 restaurante dispersate în 5 țări, cu șase operate în regim propriu. În Franța au înregistrat scăderi semnificative în ultimul an, datorită renunțării obiceiului localnicilor de a ieși la restaurant, în principal din motive economice. Oamenii se orientează către porții mai mici, poate din categoria street food, iar un restaurant japonez nu se încadra în aceste alternative, pe lângă presiunea restaurantelor chinezești. Au în proiect să construiască o unitate de producție care să deservească restaurantele actuale și viitoare, cu reorientare a deschiderilor din Dubai și Abu Dhabi.
Sorin Barbu – La Finca by Alioli, au deschis mai multe locații specializate în gastronomia spaniolă – Casa España by Alioli, Pescaderia Alioli & Jamoneria Alioli, din atașament față de țara în care a locuit mulți ani. Au limitat adaosurile la vinuri după un model inspirat tot ospitalitatea spaniolă, și a observat că funcționează. Meniul de prânz complet este gândit să aducă oaspeți și în orele mai puțin solicitate, dar a remarcat o scădere de 6-7%, cu așteptări de adâncire a acestei tendințe. Se gândește că pe lângă produsul consacrat paella valenciană, trebuie să se adapteze la așteptările de a avea și preparate cu pui de exemplu. Oaspeții își doresc să poată servi ceva autentic, care nu se poate găti acasă, astfel că a gândit fidelizarea acestora cu o aplicație dedicată și creșterea bazei de date prin promoții.
Georgios Vassilios Repidonis spune că în cei 130 de ani de existență Casa Doina a fost un punct de întâlnire pentru bucureșteni și pentru oaspeți din segmente variate: de la mediul de afaceri și politică până la familii în căutare de mese tradiționale românești și experiențe memorabile. Bucătăria este ancorată în preparate autentice, cu influențe tradiționale reinterpretate, completată de o atmosferă cu muzică live, consolidând-o ca referință a ospitalității bucureștene.
Ion Cǎtuțoiu – Business Architect RealTime, a încheiat evenimentul cu o analiză aplicată longevității restaurantelor din București, realizată exclusiv pentru conferința Food & Drinks Trends. Douăzeci de ani, cinci cicluri economice, trei generații diferite, toate având o singură miză: construirea unei zone de confort comune, la intersecția dintre identitate și adaptare. Pentru mai multe detalii despre cum arată această „Cartografie a Ciclurilor de Comportament” și ce întrebări ar trebui să-și pună operatorii în 2026, analiza completă este disponibilă aici.
Următoare conferință din seria Horeca Next Level va avea loc pe 9 iunie la Cluj Napoca, iar participarea profesioniștilor din ospitalitate este gratuită dacă se înscriu până pe 7 iunie pe pagina dedicată.
Cmentariile sunt închise