CrameRomania.ro: Sortimentul viticol al Romaniei numara mai putin de 50 de soiuri traditionale

“Vinurile produse din soiurile romanesti sau din variatiile locale ale celor internationale au un potential enorm. Pe de o parte, pentru consumatorul roman acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franta, pe de alta parte, pot fi pretextul perfect pentru a atrage tot mai multi turisti in Romania. Spun asta in ideea in care, turismul viticol se afla pe un trend ascendent, iar pasionatii de vin sunt mereu in cautare de ceva nou. In acest context, tot mai multe crame isi deschid portile pentru degustari si vizite, oferind experiente noi vizitatorilor. Si nu trebuie sa uitam ca la targurile nationale și internaționale, orice tara se prezinta si cu vinurile din soiuri locale, iar Romania are potential la acest capitol”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro si Revino.ro.

Progresul vinurilor romanesti din ultimii ani este semnificativ, iar producatorii au ințeles ca daca vor sa se diferentieze pe o piata puternic concurentiala, miza castigatoare o reprezinta soiurile locale de struguri. Astfel, cramele care duc mai departe traditia viticola din zonele pe care le reprezinta pun accent tot mai mult pe soiuri precum Feteasca neagra, Feteasca regala, Negru de Dragasani sau pe variatii locale al soiurilor internationale precum Tamaioasa romaneasca sau Busuioaca de Bohotin.

Enologii vin cu diferite metode de vinificatie pentru a demonstra adevaratul potential al soiurilor locale. Este totusi nevoie de o strategie naționala coerenta de promovare și de o mai buna unitate si comunicare intre crame. Ne aflam intr-un moment prielnic, in care tot mai multi straini, dar si romani, sunt atrasi de podgoriile noastre si dispusi să isi investeasca banii si cunostințele tehnice pentru productia de vinuri din soiuri locale sau din variatii locale al soiurilor internationale.

Doar 34.439,53 ha sunt cultivate cu soiuri autohtone

Vita-de-vie a fost cultivata pe teritoriul Romaniei din cele mai vechi timpuri. Soiurile romanesti de struguri nu au scapat insa de filoxera, insecta provenita din America de Nord, la sfarsitul sec. al XIX-lea, care a distrus o mare parte a culturilor de vita-de-vie din Europa. Dupa aparitia acestui daunator la noi (1886, Chirnogeni, Dealu Mare), multe soiuri locale au trecut prin etape de transformari si altoiri pentru a rezista. Astfel, in prezent, soiurile autohtone nu ocupa la noi suprafete semnificative, iar sortimentul viticol al Romaniei numara mai putin de 50 de soiuri traditionale, din care cele mai cunoscute sunt: Feteasca neagra, Feteasca regala, Șarba, Grasa de Cotnari sau Negru de Dragasani.

Suprafata totala cultivata cu vita-de-vie pentru productia de vin in Romania este de 182.762 ha (conform ONVPV – Oficiul National al Viei si al Produselor Vitivinicole). Din care:

– Feteasca regala: 12.661,291 ha
– Feteasca alba: 12.383,02 ha
– Feteasca neagra: 2.949,82 ha
– Babeasca neagra: 2.614,85 ha
– Tamaioasa romaneasca:1.667,97 ha
– Grasa de Cotnari: 562,29 ha
– Galbena de Odobesti: 406, 84 ha
– Busuioaca de Bohotin: 448,07 ha
– Francusa: 352,7 ha
– Mustoasa de Maderat: 281,68 ha
– Novac: 73 ha
– Negru de Dragasani: 18 ha
– Cramposie selectionata: 20 ha

Romania, pe locul al zecelea in topul tarilor cu suprafata de vita-de-vie cultivata pentru productia de vin

Conform, Organisation of Vine and Wine (OIV) Statistical Report on World Vitiviniculture, la nivel mondial, in 2016, Romania era pe locul al zecelea in topul tarilor cu suprafata de vita-de-vie cultivata pentru productia de vin. Pe primele trei locuri, fiind Spania, China si Franta, urmate de Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran si Chile.

In ce priveste productia de vin, suntem al treisprezecelea producator de vinuri, cu 3,3 milioane de hectolitri, in 2016. Pe primele trei locuri sunt Italia, Franta si Spania, urmate de SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, Argentina, Germania, Portugalia si Rusia.

Consumul de vin la nivel mondial s-a situat la 241 mhl anul trecut. In topul celor mai mari consumatori fiind americanii, francezii, italienii, germanii si chinezii. Romania se afla pe locul al paisprezecelea, cu 3,8 mhl consumati anual. Un consum in scadere daca este sa ne uitam in urma cand in 2014 consumam 4,7 mhl, iar in 2015, 3,9 mhl.

Citește și Mai multe de acelasi autor

Cmentariile sunt închise