O colecție inedită de “supe, zupe și năcreli” în volumul ZĂMURI semnat Mircea Groza

Editura GastroArt și Cărturești.ro anunță startul campaniei de precomenzi pentru una dintre cele mai așteptate cărți culinare românești, volumul ZĂMURI – supe, zupe și năcreli (rețete ardelenești din bătrâni) semnată de maestrul Mircea Groza. Este primul volum dintr-o serie de autor dedicată cercetătorului sălăjean, editura anunțând că deja se lucrează la cea de a doua antologie de rețete dedicată topalelor și tocanelor. 

Volumul conține 182 de rețete de supe și ciorbe, bogat ilustrate, culese în peste 40 de ani de către Mircea Groza de la bătrânii din satele sălăjene. Rețetele sunt scrise în limbaj regional, o transliterare fonetică, prin care autorul încearcă să conserve atât patrimoniul culinar cât și specificul zonei. Volumul beneficiază și de un glosar cu sute de termeni explicați. Mircea Groza este unul dintre cei mai renumiți culegători de rețete vechi de la noi, arheolog culinar și mentor pentru mulți bucătari. Activitatea sa a fost remarcată de autoritățile locale și centrale, asociațiile de bucătari naționale și internaționale și ONG-uri fiind recompensat cu zeci de premii de excelență pentru activitate.

Cartea poate fi precomandată aici https://carturesti.ro/carte/zamuri-supe-zupe-si-nacreli-retete-ardelenesti-din-batrani-2122327800?p=1

Prefața cărții este semnată de Cătălin Ștefănescu căreia îi urmează o scrisoare de la Grigore Leșe, în timp ce postfața îi aparține lui Cosmin Dragomir iar, pe coperta IV, Oana Coantă, Adi Hădean și Radu Dumitrescu recomandă acest volum. Fotografiile și conceptul copertelor aparțin lui Răzvan A. Voiculescu.

Încerc, prin aceste scrieri, să redau specificul local în ceea ce privește gastronomia locală, aș zice mai exact, alimentația populară. Ceea ce este reprezentativ din acest punct de vedere este fericita îmbinare a rețetelor a cel puțin patru etnii – români, maghiari, slovaci, evrei – și obișnuința folosirii unor anumite ingrediente, specifice unora, obiceiuri preluate de toți ceilalți. Exemple sunt multe, cartofii folosiți în special de slovaci, ceapa provenită de pe valea Crasnei, mai ales în satele vecine comunei Pericei, ciuperci de pădure, întinsele livezi și vii ale căror fructe sunt tot mai folosite în bucătărie. De câțiva ani public sub diferite forme rețete vechi din zona mea. Le ofer cu drag celor interesați, sunt contactat destul de des pentru detalii dar și pentru a mi se transmite că multe dintre rețetele mele sunt încercate și devin parte din meniul unor familii. Sunt și restaurante în țară care folosesc rețetele mele, de fapt rețetele vechi ale socăcițelor. Se pare că este un trend real de întoarcere spre tradițiile culinare. Din ce în ce mai des se face o paralelă între mâncarea sănătoasă și rețetele tradiționale. Observ cu bucurie că în multe concursuri și festivaluri gastronomice, chiar și în unele show-uri televizate, apar tot mai des referiri la bucătăria tradițională. Cred cu tărie că România are o bucătărie tradițională”, spune Mircea Groza în cuvântul înainte.

Mircea Groza e primul meu mentor în întregul sens al cuvântului. Ne-am întâlnit în 2008 la un târg de mâncare, iar de atunci încoace am avut multe experiențe gastronomice minunate împreună. Cunoștințele lui profunde despre mâncarea tradițională românească, mai cu seamă despre mâncarea transilvăneană, vin dintr-un studiu căruia i s-a dedicat total în ultimele decenii. Ar fi bine să profităm cu toții de această dedicare și să ducem povestea mai departe”, Adrian Hădean

Un Mircea Groza ar trebui sa fie în fiecare regiune a țării și, în felul ăsta, gastronomia românească ar fi scoasă la lumină integral. O parte din rețetele dânsului au ajuns în bistro, rolul bucătarilor fiind de continuatori ai păstrătorilor de rețete. Domnul Mircea Groza ne dă pensula și culorile, misiunea noastră e să arătăm lumii mai departe cât de bogați suntem gastronomic”, Oana Coantă

Mircea Groza este un personaj care caută mâncare, care trăiește pentru mâncare. Îmi place foarte mult pentru că am învățat limba aia dubioasă, el își scrie rețetele în așa fel încât nu înțelegi nimic, dar mori de poftă. Nu mai știu pe nimeni din România care să scrie astfel. Cât despre cartea aceasta, hai să nu ne fie rușine, noi suntem un popor de ciorbari. Bucătăria românească începe cu o ciorbă. Respect deosebit și sper să îl țină zeul gastronomiei cât mai mult în viață pentru că de la Mircea toți am învățat și avem de învățat”, Radu Dumitrescu

Aveți în fața dumneavoastră o carte document care ilustrează bogăția patrimoniului nostru gastronomic. Imaginați-vă că am selectat doar 182 de rețete din cele aproximativ 400 culese de Mircea Groza încercând să să evităm zămurile care seamănă destul de mult. Volumul este rezultatul a peste 40 de cercetări, iar o viață dedicată păstrării tradițiilor nu poate fi cuantificată în lei. Colecția de rețete a lui Mircea Groza completează o bibliografie de profil sărăcăcioasă și vorbește despre identitatea culinară românească. Rămâne doar să ne întrebăm de ce majoritatea restaurantelor de la noi se încăpățânează să vândă doar cinci-zece rețete standard”, Cosmin Dragomir

Autorul și editorul mulțumesc celor care au sprijinit apariția acestui volum: Caii de la Letea, Tenaris Silcotub, Silvania Gourmet, FT Shop, La Fântâna, Bistro de L’arte, Restaurant Zama, Carmangeria Moldovan, Mecanica CD, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Țara Silvaniei.

Cmentariile sunt închise