Sebastian Mîndroiu activează la intersecția dintre arhitectură, antreprenoriat și tehnologie: A pus bazele PickTwo Studio, agenție de design specializată în proiecte HoReCa, este co-fondator al Restograf – platformă digitală pentru restaurante, și a inițiat ARDI – cea mai amplă organizație dedicată designului și inovației din România. Din 2023 predă Strategie și Dezvoltare Organizațională în cadrul cil*School, program educațional axat pe industriile creative. Recent, a devenit acționar în Red Angus Steakhouse și investitor în proiectul imobiliar Azure din Zanzibar.
În interviul acordat Horeca Insight, Sebastian a vorbit despre procesul decizional la trecerea din postura de furnizor în cea de partener de business, despre provocările designului contemporan în relație cu tehnologia, dar și despre ce înseamnă să crești inițiative pertinente dincolo de zona de confort profesional.
- Ai fondat și ai contribuit la dezvoltarea unor companii în domenii variate: Ce criterii te ghidează atunci când decizi să te implici într-un proiect nou și cum evaluezi potențialul fiecărui domeniu?
Atunci când începem un proiect nou, mă uit în primul rând la industrie și piață: ce oportunități există într-un anumit segment. Apoi, dacă vedem loc de creștere, analizăm cum e mai bine să abordăm investiția, ce lipsește în piața respectivă, ce am putea aduce nou. În opinia mea, orice proiect de succes are nevoie de o ‘infuzie’ de inovație, nu prea mare că se ‘sperie’ piața. Domeniile diferă de la țară la țară, de exemplu acum câțiva ani visam să deschidem un birou Picktwo în Londra, fără să știm că acolo sunt deja foarte multe birouri raportate la capacitatea investitorilor de a dezvolta proiecte noi și piața e matură și competitivă. În consecință, ne-ar fi fost greu să venim cu ceva foarte spectaculos.
- Odată cu preluarea unui pachet de 50% din Red Angus Steakhouse ai trecut de partea cealaltă a mesei: ce a condus la această decizie?
Nu suntem la prima experiență de acest fel, din 2015 pana in 2022 am fost implicați într-o altă rețea de restaurante, așadar am testat deja cum e să fii de partea investitorului. Tocmai pentru că ne-a plăcut și am văzut potențial în Red Angus, în partenerul nostru Dragoș Panait și în echipa construită de el, am considerat că va fi un “safe bet”. Concret, un loc unde putem să ne aducem contribuția și să creștem, dar totuși am simțit că mergem la sigur cu unul din brandurile cu istorie în Horeca din Romania.
- Ce greșeli ar trebui să evite un investitor sau consultant care dorește să devină acționar într-un business de ospitalitate?
Ospitalitatea cred că necesită răbdare pentru reglajul fin necesar și empatie. Afacerile sustenabile nu se construiesc peste noapte și trebuie să lucrezi mereu la câte ceva pentru a face mai bine, mai calitativ, mai repede, mai gustos. E o industrie grea, în care personalul lucrează contratimp, cu produse perisabile, în căldură și fum, pentru a (ne) livra produse frumoase și comestibile. Bineînțeles că asta se întâmplă în spatele ușilor închise de cele mai multe ori, iar de partea cealaltă cântă muzica și oamenii se simt bine. Un business de ospitalitate înseamnă lucru cu oamenii – echipa ta de-o parte, oaspeții de cealaltă, toți trebuie să se simtă bine ca să revină.
- De-a lungul carierei ai militat pentru design centrat pe utilizator și pe integrarea tehnologiei în procesele creative: Este inteligența artificială doar un instrument sau a devenit un partener strategic în arhitectură și ospitalitate?
Inteligența artificială este pentru mine un partener strategic, nu doar un instrument. Încep aproape fiecare proiect cu ajutorul AI: fac cercetare, testez direcții, îmi organizez ideile și gândurile în etape clare. E un proces care m-a ajutat să-mi regândesc felul în care lucrez, să prioritizez mai bine și să economisesc timp. Estimez că îmi crește eficiența cu cel puțin 60-70%, ceea ce, în ritmul actual de lucru, face o diferență esențială. În design și arhitectură, AI devine rapid o alternativă viabilă la multe dintre programele clasice și cred că, în scurt timp, va deveni standard de lucru, nu opțiune.
- ARDI – Asociația Română pentru Design și Inovație este astăzi cea mai mare asociație profesională din domeniul respectiv: Cum plănuiești să susții dezvoltarea unei piețe sustenabile și coerente în acest sector?
ARDI nu doar proiectul meu, din contră, aparține unei echipe foarte mari și motivate, care a apărut dintr-o nevoie a pieței: aceea de a avea o reprezentare profesională a designerilor, arhitecților de interior și decoratorilor. ARDI are ca obiectiv dezvoltarea designului din România prin realizarea de proiecte și evenimente care ajută comunitatea să crească și să fie vizibilă. În 2 ani am ajuns la 7 filiale în țară și peste 1000 de membri, suntem parteneri cu cele mai mari evenimente de profil: Deco Days, Romanian Design Week, dar și cu APMR – Asociația Producătorilor de Mobilier din Romania – un parteneriat strategic pentru a dezvolta designul de produs.
- Care sunt în opinia ta vulnerabilitățile unui start-up creativ în România și cum pot fi prevenite prin educație aplicată? Dar ale celor din ospitalitate?
În zona creativă, și vorbesc aici din experiență directă, există adesea un blindspot (n.red: unghi mort) în evaluarea propriilor afaceri: tendința de a ne atașa excesiv de un proiect care poate afecta obiectivitatea în luarea deciziilor.. E copilul nostru și îl iubim, ne reprezintă, ne supără, ne bucură, trăim prin el. Ori niciun alt business nu e tratat așa! Desigur, dacă vrem să trăim din asta într-o lume competitivă. Deci cred că ne lipsește educația antreprenorială și/sau educația financiară. Romanticii arhitecturii vor spune că acest serviciu e o artă, că trebuie cultivat, că timpul creativ e nelimitat și poți sta o zi sau o lună până vine ideea salvatoare. Totuși, pe mine nu m-a felicitat niciodată un client că am petrecut mai mult timp pe un proiect decât am promis inițial.
În zona de ospitalitate antreprenorii la început de drum uită pentru cine fac investiția: ei nu ‘bagă’ banii pentru ei, ci pentru clienții lor potențiali. Deci, dacă alegi să irosești timp prețios gândindu-te ce gresie și ce scaun le place acestora, fără a avea un concept bine conturat, ajungi să pierzi bani ușor.
- În calitate de profesionist versatil, ce sfat ai oferi antreprenorilor care iau în calcul extinderea activității într-un domeniu adiacent expertizei lor, dar pentru care nu au formare directă?
Aș rezuma totul într-un cuvânt: parteneriat. Nu poți să le știi pe toate, dar poți să găsești acei oameni care acoperă exact zonele în care tu nu ai expertiză. Cheia este să recunoști aceste limite și să construiești colaborări solide, bazate pe încredere și complementaritate. A învăța să lucrezi eficient cu alții este, în sine o artă care odată deprinsă îți va fi mult mai utilă decât abilitatea de a le face pe toate singur.
- Cum poți transforma lipsa de experiență într-un avantaj strategic când vine vorba de investiții în Horeca?
Probabil că antreprenorii cu experiență în Horeca nu vor risca să investească în concepte noi, nedovedite de piață. De exemplu acum 10 – 15 ani începea în București era burgerilor, în continuare unul dintre cele mai des comandate preparate. Dar de atunci s-au rafinat mult gusturile și au apărut diverse tipuri de burgeri și diverse localuri care servesc burgeri. Un antreprenor fără experiență și-ar putea dori să revoluționeze segmentul cu un produs nou, ceea ce se întâmplă acum cu smashed burgers care au devenit foarte populari în ultimii ani. Un jucător cu experiență se adaptează mai greu la genul asta de inovații și va introduce preparate noi în meniu abia când simte că pierde cota de piață.
Cmentariile sunt închise