Parcursul profesional al lui Stanko Milushev a fost mereu conturat de promovarea produselor și experiențelor premium din ospitalitate. După o carieră într-un mediu orientat spre design, performanță și atenție pentru detaliu, a dobândit o înțelegere profundă a modului în care produsele de calitate sunt selectate și integrate de consumatori. Această experiență a fost completată de contactul direct cu industria HoReCa, unde a observat rolul pe care băuturile îl joacă în ritualurile sociale și în experiența de dining. Acest parcurs a stat la baza deciziei de a aborda categoria băuturilor non-alcoolice dintr-o perspectivă exigentă, în care gustul, estetica și consumul în sine sunt tratate la standarde comparabile cu cele ale vinurilor fine și ale spirtoaselor artizanale.
“Drumul meu către industria băuturilor non-alcoolice nu a fost planificat, ci personal. În urmă cu câțiva ani am observat că alcoolul tinde să-mi ia mai mult decât îmi oferă. Cinele de business și evenimentele cu băuturi, întâlnirile cu prietenii și familia includeau aproape întotdeauna alcool, iar la un moment dat am realizat că acest lucru îmi afecta antrenamentele, capacitatea de concentrare și performanța din ziua următoare.
Din curiozitate, am început să caut alternative care să poată înlocui alcoolul, dar nu și gustul: acel gust de care încă voiam să mă bucur într-un context social sau alături de mâncare. Așa am început să explorez diferite branduri și băuturi, ceea ce m-a condus ulterior la înființarea www.alcoolze.ro, ca platformă dedicată băuturilor spirtoase și vinurilor non-alcoolice, dar și ca firmă de import și distribuție în România a unei game de produse atent selecționate,” precizează Stanko în interviul acordat Horeca Insight.
- Cum vezi Gen Z redefinind sensul „consumului” și ritualurile sociale din jurul băuturilor?
Gen Z a redefinit fundamental ce înseamnă consumul social: în primul rând a separat ideea de a ține în mână un pahar cu o băutură colorată de obligația de a consuma alcool. Pentru ei, ritualul este despre experiență și alegere conștientă. Este prima generație care intră într-un bar și întreabă, fără scuze sau explicații: „Ce opțiuni non-alcoolice aveți în meniu?”.
În plus, stilul de viață al Gen Z – gaming, aplicații de dating, social media – presupune să fii mereu prezent, de aici și dorința de a căuta alternative care îi ajută să fie implicați.
Această tendință nu se limitează la Gen Z. Datele și vânzările noastre arată că, alături de Gen Z, Millennials reprezintă peste 60% din consumatorii de băuturi non-alcoolice. Motivați de sănătate și wellness, acești consumatori sunt preocupați de longevitate și de energia necesară de a se bucura de viață. Diferența este că Millennials tind să alterneze între băuturi alcoolice și non-alcoolice.
Fiind două categorii aflate în creștere ca influență și putere de cumpărare, băuturile non-alcoolice devin una dintre cele mai dinamice categorii de consum pentru anii următori.
- Este atractivitatea băuturilor non-alcoolice pentru tineri mai degrabă despre wellness, identitate sau estetică? Se suprapun?
Cu siguranță se suprapun. Gen Z abordează consumul holistic: ceea ce bei spune cine ești, cum ai grijă de corpul tău, ce valori ai și cum vrei să fii perceput. Un client care alege un gin non-alcoolic sau un vin fără alcool nu evită doar mahmureala, ci transmite rafinament.
Estetica contează enorm. Nevoia de acceptare socială este mai mare ca oricând, amplificată de social media și de focusul pe wellbeing. În plus, preocuparea pentru menținerea greutății limitează consumul de alcool, cu impact asupra alegerilor pe care le fac.
- Cum echilibrezi ingredientele funcționale cu gustul și plăcerea?
Cred că nu este vorba despre echilibru: gustul trebuie să fie pe primul loc. În momentul în care o băutură are gust “sănătos”, nu delicios, a eșuat. Din discuțiile cu fondatorii brandurilor din portofoliul nostru, toți pornesc de la complexitatea gustului și abia apoi adaugă beneficiile funcționale.
Aromele naturale, adaptogenii și ingredientele trebuie să îmbogățească experiența, nu să o definească. Clienții noștri nu vor kombucha atunci când tânjesc după whiskey; vor căldura, profunzimea și ritualul whiskey-ului, dar fără alcool. Funcționalitatea urmează gustul, iar aici este marea provocare. Se investesc eforturi uriașe în cercetare și analiză pentru a crea rețete deosebite, care pot păstra intensitatea aromatică a vinurilor și spirtoaselor.
- Se aplică tendințele internaționale și în România?
Da, dar urmând un calendar românesc și tendințe regionale. Ce este mainstream azi la Londra sau Stockholm ajunge la București 12 – 18 luni mai târziu, însă adopția este rapidă. Consumatorii români sunt tot mai conectați, călătoresc mult și sunt curioși: au gustat aceste produse în afara țării sau le-au descoperit online și se întreabă de ce nu le găsesc acasă.
Nu pornim însă de la zero cu educația, răspundem unei cereri deja existente. Diferența este culturală: românii sunt băutori sociali, iar bariera nu este starea de bine a individului, ci acceptarea socială. Odată ce prima persoană de la masă comandă non-alcoolic, ceilalți dobândesc curajul să facă la fel.
- Zahărul rămâne un subiect sensibil. Ce greșesc brandurile când încearcă să creeze băuturi mai sănătoase?
Este un compromis continuu. De exemplu, deși vinurile dezalcoolizate pot avea un conținut mai ridicat de zahăr, ele au, per total, mai puține calorii, deoarece alcoolul este foarte caloric. Toate vinurile pe care le importăm pornesc ca vinuri alcoolice. Prin distilare în vid, alcoolul este îndepărtat delicat, la temperaturi joase. Rămâne gustul de bază, cu aciditatea, aromele și profilul său.
Următoarea provocare pentru vinificator este echilibrul pentru că alcoolul temperează aciditatea, iar în lipsa lui singura soluție naturală este adăugarea de zahăr (de obicei must). Prea puțin duce la un vin acru, prea mult îl face greoi și excesiv de dulce.
La spirtoasele non-alcoolice lucrurile pot sta diferit: unele branduri reușesc să reducă zahărul la minimum și obțin produse excelente cu un conținut foarte scăzut. Cele mai bune alternative folosesc zaharuri naturale strategic, echilibrate de aciditate și/sau amăreală. Ideea că „zero zahăr = sănătos” este o simplificare eronată, provocarea reală este crearea unor băuturi care oferă plăcere senzorială și sunt, în același timp, echilibrate din punct de vedere al ingredientelor.
- Ce semnale din piață indică faptul că băuturile non-alcoolice nu mai sunt simple substituții, ci un segment de sine stătător?
În primul rând, consumatorii își dezvoltă preferințe clare în interiorul categoriei, de exemplu discută dacă preferă ISH Caribbean Spiced sau Glen Dochus Export, nu dacă vor rom sau whiskey non-alcoolic. În al doilea rând, ocaziile de consum se diversifică: nu mai este doar „nu beau diseară”, ci „vreau un aperitiv rafinat” sau „vreau un cocktail bine făcut”.
Cel mai elocvent semn este apariția dry barurilor personale. Clienții nu mai cumpără o singură sticlă „de rezervă”, ci își construiesc baruri întregi, experimentează, organizează degustări. Când consumul devine pasionat, nu condiționat de o nevoie, ai o categorie reală. Consumul non-alcoolic depășește Dry January sau Sober October și devine parte constantă a stilului de viață modern.
- Unde vezi cel mai mare decalaj între așteptările consumatorilor și ce oferă industria?
Între acces și transparența prețului. Consumatorii se așteaptă să găsească aceste produse acolo unde cumpără vin și spirtoase: în supermarketuri, wine shop-uri, restaurante, la evenimente, în minibarurile hotelurilor. Infrastructura de distribuție rămâne în urmă față de cerere.
Există și confuzie legată de preț. Spirtoasele non-alcoolice premium costă cât valorează – producția este adesea mai complexă decât în cazul celor alcoolice – însă unii consumatori compară cu prețul vodcăi, trecând cu vederea anii de know-how, ingredientele și procesele de distilare. Vinul dezalcoolizat are ca bază materie primă un vin normal; procesul suplimentar nu poate costa mai puțin.
- Ce va defini următoarea etapă de creștere: ingredientele, storytelling-ul sau noile ocazii de consum?
Noile ocazii de consum vor debloca creșterea, susținute de mai multă conștientizare. Următoarea frontieră este integrarea de dimineață până seara: aperitive și vinuri non-alcoolice la prânzuri de business, cocktailuri sofisticate la întâlniri de după-amiază, happy hours non-alcoolice la birou, toasturi la evenimente de familie unde nu toată lumea bea.
Categoria crește exponențial când nu mai este definită de absența alcoolului, ci prin momente în care alcoolul nu a dominat niciodată. Storytelling-ul va susține acest proces, iar inovația în ingrediente îl va face posibil, dar ocaziile creează baza pentru creștere sustenabilă.
- Ce retorică despre băuturile non-alcoolice ai vrea să contrazici?
Cea mai importantă este ideea că sunt băuturi „pentru cei care nu pot bea”. Este o perspectivă limitativă și depășită. Băuturile non-alcoolice sunt pentru oricine caută gust excepțional, consum conștient și libertatea de a alege diferit de la o zi la alta.
Unii dintre cei mai buni clienți ai noștri sunt colecționari de vinuri și pasionați de whiskey care pur și simplu nu vor să consume alcool în fiecare seară. Altă categorie sunt femeile însărcinate care refuză să se limiteze la apă minerală. Mulți sunt sportivi, profesioniști sau artiști care au descoperit că cele mai bune rezultate și conexiuni autentice se nasc din claritate, nu din euforie.
Narațiunea trebuie să se mute de la restricție la extindere: nu eliminăm opțiuni, le multiplicăm. Nu trebuie să alegi între rafinament și sobrietate, între ritual și wellness, între integrare socială și starea de bine.
Cmentariile sunt închise