Antreprenorii din HORECA sunt vulnerabili în fața măsurilor fiscale prognozate

Începând cu luna august, România va păstra cota standard de TVA la 19%, însă va elimina majoritatea cotelor de 5% și 9%, excepție făcând doar alimentele din comerț și medicamentele, conform unor informații citate de surse apropiate negocierilor președintelui Nicușor Dan și premierului desemnat Ilie Bolojan. Măsura este parte a unui compromis fiscal menit să crească veniturile statului fără a majora TVA-ul general. Conform unor analize ale organizațiilor patronale din ospitalitate, cel mai pesimist scenariu ar însemna:

• scăderea cu 15% a vânzărilor din HoReCa;
• închiderea a 4.000 de localuri, adică a 10% din total;
• disponibilizarea a 40.000 de oameni, echivalentul unei cincimi din numărul de angajați din sector;
• amânarea or renunțarea la investiții.

Măsura vine și într-un moment fragil pentru industria ospitalității, care deja se confruntă cu efectele inflației, creșterii prețurilor la utilități și presiunii pe forța de muncă. Silvia Ion, Managing Partner Horeca Insight și organizator de evenimente dedicate acestui sector, atrage atenția asupra dezechilibrelor pe care o astfel de schimbare fiscală le-ar putea provoca: „Din postura mea de antreprenor în industria ospitalității și de observator activ al pietei HoReCa, sesizez deja primele semne de îngrijorare în rândul operatorilor industriei. Creșterea TVA-ului de la 9% la 19% în restaurante nu poate fi privită ca simplă ajustare fiscală, ci mai degrabă ca o măsură cu efecte profunde, care va afecta întreg lanțul valoric: de la furnizorii locali, la organizatorii de eveniment și nu în ultimul rând la oaspeții care își vor reconsidera planurile. Este esențial în acest context, ca autoritățile să comunice clar intențiile si să nu creeze confuzie între TVA-ul aplicat alimentelor din comerț si cel aplicat în restaurante. Industria noastră nu are cerințe nerealiste, doar solicită egalitate de tratament fiscal cu marii retaileri.”

Vocea sa este dublată de cea a lui Radu Savopol, președintele HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România; care atrage atenția că: „O dublare a TVA‑ului va însemna o povară atât pe umerii operatorilor, dar și ai clienților. E imposibil ca un business să absoarbă o astfel de creștere. Însă mare parte va fi resimțită de operatori. Se estimează o scădere a afacerilor cu până la 15 % și peste 10.000 de companii în pericol de a închide, ceea ce va aduce zeci de mii de disponibilizări. Majorarea taxelor pune presiune și mai mare pe business‑urile corecte, care își desfășoară activitatea transparent. Cei care nu se conformau în trecut, nu o vor face nici de acum înainte, dimpotrivă. În acest fel, se accentuează competiția neloială, care îi dezavantajează tocmai pe cei care își plătesc taxele. Soluția nu este majorarea taxelor, ci creșterea gradului de colectare și a transparenței fiscale.”

Dragoș Petrescu, fondatorul City Grill Group și consultant, consideră că eliminarea cotelor diferențiate de TVA simplifică tehnic legislația, dar efectele economice sunt discutabile: conform interpretării sale, „astfel de măsuri pot aduce beneficii pe hârtie, dar fără o creștere clară a colectării și fără reducerea evaziunii, rezultatul net poate fi negativ pentru economia reală. În lipsa unei perioade clare de tranziție, multe businessuri vor intra într-o zonă de risc operațional.”

Îngrijorarea antreprenorilor este justificată, mai ales că potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, în primele patru luni ale anului 2024, cifra de afaceri din sectorul HoReCa a scăzut cu peste 8%, românii ieșind mai rar la masă în oraș. Totodată, Oxford Economics estimează că o familie medie din Romania cheltuie aproximativ 830 de euro anual pentru mese în oraș, ceea ce, raportat la cele 7,7 milioane de gospodării, generează un volum de peste 6 miliarde de euro pe an în acest sector. O creștere a TVA-ului riscă să erodeze acest segment și mai mult, în condițiile în care consumul este deja în scădere.

Tendința este similara și în alte țări europene: În Germania, între 2019 și 2024, vizitele la restaurante au scăzut cu 13%, ceea ce a dus la o reducere de 17% a cifrei de afaceri, potrivit unei analize realizate de KPMG. Creșterea prețurilor cu peste 30% din 2020 încoace a împins consumatorii spre opțiuni mai ieftine: fast-food, livrare la domiciliu sau produse gata preparate din supermarket. România riscă astfel să urmeze traseul Germaniei dacă TVA-ul aplicat în restaurante va crește, în timp ce cota redusă de 9% va fi menținută în marile rețele de retail.

Pachetul de măsuri fiscale va mai include accize majorate pentru tutun, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc și scăderea cheltuielilor bugetare. Toate acestea sunt gândite pentru a reduce deficitul bugetar, estimat în 2024 la peste 9,3%, cu mult peste ținta de 7,9% asumată în fața Comisiei Europene.

Pe termen scurt, autoritățile caută soluții pentru a evita creșterea TVA-ului, însă în absența unor rezultate concrete la nivel de colectare și cheltuieli publice, nu este exclusă o majorare până la 21% de la 1 ianuarie 2026. Pentru jucătorii din industria ospitalității, această incertitudine fiscală vine într-un moment în care stabilitatea este esențială pentru planificare, investiții și menținerea locurilor de muncă.