Impozitarea bacsisului – Exemplele altor state si posibile implicatii ale introducerii bacsisului pe bon

Reintroducerea unei reglementari a bacsisului a revenit pe agenda discutiilor, in ultimele luni, fiind sustinuta de o parte a industriei Horeca, pe considerentul ca va aduce beneficii atat pentru industrie in ansamblu, cat si pentru bugetul de stat. Evident ca o eventuala propunere ar trebui sa imbrace o forma diferita de cea aplicata in urma cu trei ani si abrogata la scurt timp de la intrarea in vigoare, din cauza neajunsurilor constatate in practica. In acest context, o privire asupra masurilor adoptate de alte state poate aduce un plus  de claritate in cadrul dezbaterilor pe marginea acestui subiect.

In Uniunea Europeana, abordarea nu este una unitara. Unele tari, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare in legislatie. Altele, insa, au prevederi in acest scop.

In Franta, de exemplu, bacsisul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel incasate de catre companii sunt, ulterior, distribuite catre angajati, conform legii. In alte state, de exemplu, in Germania, Italia sau Cehia, societatile includ fie in pretul produselor, fie pe un rand separat de pe bon o “taxa pentru servicii”, cuprinsa intre 10%-15% din valoarea notei de plata. Sumele devin venit la nivelul companiei si, ulterior, sunt de asemenea distribuite catre angajati si astfel impozitate ca atare.

Ce implicatii ar avea introducerea bacsisului pe bon?

“O astfel de reglementare ar avea implicatii atat pentru angajati, cat si pentru angajatori. Din perspectiva angajatului, introducerea bacsisului pe bon ar conduce la reflectarea sumelor primite de acesta si, implicit, la o majorare a veniturilor declarate. Pe de o parte, situatia prezinta un avantaj pentru ca le ofera angajatilor o certitudine financiara (de exemplu pentru a putea contracta un credit), dar pe de alta parte are dezavantajul ca sumele nete primite de angajati se vor reduce ca urmare a scaderii din suma a impozitului pe venit si a contributiilor datorate pentru aceste venituri (daca nu se introduc anumite scutiri in acest sens)”, spune Camelia Malahov, Director Impozitare Directa Deloitte Romania.

Din perspectiva angajatorilor, implicatiile sunt diferite in functie de tipul de impozit pe care acestia il datoreaza. Astfel:

  • Daca sunt platitori de impozit pe profit, atata timp cat intreaga suma incasata este repartizata catre angajati, nu vor fi generate implicatii fiscale suplimentare (venitul din incasarea bacsisului va fi anulat de cheltuiala cu plata acestor sume catre angajati).
  • Daca angajatorul calculeaza si plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor, venitul generat de incasarea bacsisului va fi inclus in baza de impozitare, fiind astfel impozitat ca atare (rezultand astfel o impozitare atat la nivelul angajatului cat si la nivelul angajatorului). Aceasta situatie ar putea fi evitata prin introducerea in legislatia fiscala a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.
  • Pentru angajatorii din domeniul HoReCa care calculeaza si platesc impozitul specific pentru aceasta industrie, mentionarea bacsisului pe bon ar putea genera obligatii fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de incasarea bacsisului va trebui reflectat separat in contabilitate si va reprezenta un venit din alte activitati (altele fata de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totusi, nu este clar modul in care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacsisului catre angajati, respectiv daca acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activitati (anulandu-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activitatii de baza (HoReCa). Si in acest caz ar fi necesara modificarea legislatiei.

Reglementarea bacsisului impune, luand in considerare aspectele mentionate, o discutie ampla si detaliata cu toti factorii implicati, in cazul in care dorinta legiuitorului va fi in aceasta directie.

Cauze ale reticentei fata de promovarea unui astfel de proiect

“Experienta anului 2015 – cand reglementarea a fost implementata rapid, insotita si de unele obligatii excesive (de tipul registrului de bani personali, de exemplu) – este una dintre principalele cauze ale reticentei fata de promovarea unui astfel de proiect. Totusi, anumite argumente ale unora dintre reprezentantii industriei Horeca sunt de luat in calcul. De exemplu, plata cu cardul si solicitarea facturilor pentru decontarea cheltuielilor de catre clienti sunt cel putin doua situatii in care plata bacsisului devine aproape imposibila, demotivand angajatii. Pe masura ce platile cu card vor fi tot mai raspandite, industria risca sa resimta o scadere mai mare a sumelor din bacsis”, precizeaza Robert Ionescu, Senior Consultant Deloitte Romania.

Revenind la momentul din 2015, cand bacsisul a fost temporar reglementat, putem aprecia ca motivele prezentate atunci de autoritati pentru aceasta initiativa erau corecte: fiscalizarea unor venituri din economia gri, o transparenta mai mare a veniturilor incasate de angajati, posibilitatea de a plati bacsisul cu cardul. Printre principalele prevederi aparute la momentul respectiv se numarau: libera alegere a fiecarei companii de a repartiza sumele provenite din bacsis, emiterea unui bon fiscal distinct fata de cel ce reprezenta contravaloarea produselor sau serviciilor primite de client sau obligatia ca fiecare angajat sa completeze, in momentul inceperii activitatii, registrul de bani personali. In special aceasta ultima prevedere s-a dovedit in practica dificil de implementat din motive care tineau de particularitatea fiecarei afaceri, mai multe societati fiind atunci sanctionate la controale disproportionat fata de neregulile constatate.

(Material realizat pentru Horeca Insight de Camelia Malahov, Director Deloitte Romania si Robert Ionescu, Senior Consultant Deloitte Romania)

Cmentariile sunt închise